Reforme fiscale și administrative în Țara Românească, stabilite de Constantin Mavrocordat, acum 278 de ani

(foto wikipedia)

1741: A apărut "Marele Hrisov al lui Constantin Mavrocordat" ce stabilește o serie de reforme fiscale și administrative în Țara Românească. Textul a fost publicat în ziarul "Mercure de France", în iulie 1742.

Constantin Mavrocordat publică în „Mercure de France“ prima „Constituţie” din spaţiul românesc

De numele lui Constantin Mavrocordat, învăţatul fiu al lui Nicolae Mavrocordat – cel care a „inaugurat” suita prinţilor veniţi cu precădere din Fanar, se leagă o intensă activitate de reformator pe care a desfăşurat-o cu scurte pauze, alternativ, în cele două Principate între 1733 şi 1769. Măsurile luate, printre care novatoare la acel moment a fost abolirea şerbiei în Valahia (1748), aveau ca imbold necesitatea reală de a stabiliza masa contribuabililor, subţiată drastic de numeroasele conflicte militare, dar şi de exodul spre Transilvania al populaţiei supuse unei fiscalităţi deopotrivă excesive şi haotice. Nu putem însă neglija influenţa gândirii occidentale, şi în principal a Iluminismului, asupra acestui domn care, grec fiind, cere ca româna să fie folosită în administraţia ţării! Iar relaţiile sale cu gândirea contemporană europeană şi cu centrul său de propagare, Parisul, sunt complexe. (scrie www.historia.ro)

De numele lui Constantin Mavrocordat, învăţatul fiu al lui Nicolae Mavrocordat – cel care a „inaugurat” suita prinţilor veniţi cu precădere din Fanar, se leagă o intensă activitate de reformator pe care a desfăşurat-o cu scurte pauze, alternativ, în cele două Principate între 1733 şi 1769. Măsurile luate, printre care novatoare la acel moment a fost abolirea şerbiei în Valahia (1748), aveau ca imbold necesitatea reală de a stabiliza masa contribuabililor, subţiată drastic de numeroasele conflicte militare, dar şi de exodul spre Transilvania al populaţiei supuse unei fiscalităţi deopotrivă excesive şi haotice. Nu putem însă neglija influenţa gândirii occidentale, şi în principal a Iluminismului, asupra acestui domn care, grec fiind, cere ca româna să fie folosită în administraţia ţării! Iar relaţiile sale cu gândirea contemporană europeană şi cu centrul său de propagare, Parisul, sunt complexe.

Constantin Mavrocordat a fost de șase ori hospodar (domn) al Țării Românești și de patru ori hospodar al Moldovei.

Biografie

Constantin Mavrocordat s-a născut la 27 februarie 1711 la Constantinopol și a fost fiul domnitorului grec Nicolae Mavrocordat și al Pulcheriei Mavrocordat, fiind crescut în țară.

A fost un om învățat ca și tatăl său și era pătruns de ideile filozofice și reformatoare ale veacului al XVIII-lea. Domnia a obținut-o fiind ales de boieri. După două domnii scurte în Țara Românească, a fost mutat în Moldova și unde, pentru a-și recâștiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci.

Reîntors în Țara Românească în 1735, a început să facă reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”. Îi eliberează pe țărani dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 bani, plătiți boierului respectiv. Pe țăranii boierești îi obligă la dijmă și 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, și 24 în Moldova (În țările învecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientală, numărul zilelor de clacă ajungeau chiar la mai multe pe săptămână). Pe boieri îi recompensează printr-un anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului și de scutirea de orice bir pentru visterie. În județe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc și administrativ foarte întins.

În același an, 1735, la un an de la aprinderea luminilor primei loji masonice autohtone de către secretarul său, Anton Maria del Chiaro, fondează la Iași, Loja Moldova.

În urma războiului ruso - turco - austriac (1736-1739), înlăturând diversele combinații ale puterilor, obține reunirea Olteniei la Țara Românească, prin Tratatul de la Belgrad din 1739.

Toate aceste reforme le aplică și în Moldova, atunci când este numit domn.

În timpul domniilor avute, a căutat să îmbunătățească starea supușilor. A fost domnul care a suprimat iobăgia în țările române: “mai întâi rumânia în Țara Românească (1746), apoi vecinia în Moldova (1749)”.

S-a îngrijit și de cele câteva școli existente, de cultura preoților, cărora le cerea să știe carte românească. A pus să se tipărească și cărți bisericești în românește.

În 1769, în timpul războiului ruso-turc, Constantin Mavrocordat cade prizonier la Galați și este ucis de un soldat rus. Totuși, a fost adus la Iași și înmormântat cu onorurile cuvenite unui domn, la 23 noiembrie 1769.

A fost căsătorit de două ori. Prima dată, în 1728, cu Smaranda Cantacuzino, decedată în 1730 cu care nu a avut copii. A doua a fost în 1732 cu Ecaterina Rosetti (1712-1775), cu care a avut trei fii, Ion Mavrocordat (n. 1740), Alexandru Deli-Bei (1742-1812), Demetre (1744-1817), Maria Balș (d. 1770), Ecaterina Racoviță. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com