Powered By Blogger

vineri, 29 septembrie 2017

IULIA HASDEU (129 ani de la deces)


         Iulia Hasdeu s-a nascut la București, la 14 noiembrie 1869, fiind fiica savantului si scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu.
          Viata ei este deosebit de interesanta: un copil supradotat, la opt ani neimpliniti a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani, Iulia a absolvit Colegiul National “Sfantul Sava”, iar in paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzica din Bucuresti, a plecat la studii la Paris. A fost prima romanca care a studiat la Sorbona. Studiul a inceput la 16 ani, uimindu-si profesorii cu talentul sau. Acolo si-a descoperit si talentul de a picta, a urmat cursuri particulare de desen si pictura

 
          Avea un talent deosebit la limbi straine si era interesata de filosofie. La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoza, in varsta de doar 18 ani si a fost inmormantata la Cimitirul Bellu.

joi, 28 septembrie 2017

LA MULTI ANI! BRIGITTE BARDOT – 83 de ani


                Brigitte Anne-Marie Bardot (n. 28 septembrie 1934, Paris) este o actrita de cinematograf, si a fost sex-simbol al anilor '60. A reușit sa-si transforme initialele B.B. intr-o legenda, care va evoca întotdeauna frumusețea, placerea de a trai si libertatea. A lucrat mai intai ca manechin pentru marile case de moda pariziene. Debutul cinematografic este în “Le trou normand” in 1952. In 1956 triumfă in filmul “Et Dieu créa la femme” ("Si Dumnezeu a creat femeia”). 


               După filmul “Don Juan 73”, realizat cu regizorul de la începutul carierei sale, Roger Vadim, isi anunta retragerea definitiva din viata cinematografica. La 38 de ani pune punct unei cariere, si poate unei epoci. Casatorita cu Bernard d'Ormale, este acum o doamna in varsta, si duce o viata retrasa. S-a dedicat actiunilor de protectie a animalelor. A intervenit și pentru protejarea cainilor vagabonzi din Bucuresti.
AS VREA ... de LILIANA ROIBU



As vrea ...

As vrea sa fiu
Daltuitoare in lut viu, 
Cerul senin, frumoasa luna,
Din milioane de lumini, cununa,
Fantasma a noptii,
Monumental sarut, emotii,
Zambet de zeita,
Din nobila vita,
Aura unui mit
Al unei povesti de-nceput,
Straluciri de dragoste si dor,
Un inger pazitor,
Talismanul ce porti mereu
In gandul, inima, sufletul tau,
Sirena ademenitoare din mare,
Pulberea sub pasii tai, in carare 
Unduirea unui lan de grau,
Apa limpede si rece de rau,
Trill de privighetoare,
Dragoste ce nu moare,
Rasaritul de soare,
O rara floare,
In campul cu flori,
Miresme imbatatoare, in sarbatori,
Un nor, ce trimite in seceta, ploi,
Inaltatoare de vremuri noi,
A iubirii, cheie,
A visurilor tale, femeie,
Mister aducand cu ea,
Margaritarul ce ia forma in palma ta.

                                        Liliana Roibu - ”As vrea ....” 6 septembrie, 2017


     Cuvintele sunt de prisos. Lirica poeziei, ritmul si continutul sunt atat de frumoase ca nu trebiue sa adaugi nici un comentariu. Cea mai buna caracterizare a poetei Liliana ROIBU, sunt chiar poeziile sale. ”Cert este ca asa sunt eu... o sirena ce unduieste ametitor prin valurile ”Marii Nemtene”, din cand in cand ies pe stanca de la Poalele Ceahlaului, cu versul sfasietor zeificat de glasul in cant vrajit!!! ”, ne marturisea chiar poeta.





luni, 25 septembrie 2017

MARIA TANASE – MUZICA POPULARA SI LAUTAREASCA


             Se implinesc 104 ani de la nasterea sa. S-a nascut pe 25 septembrie 1913 in Bucuresti: Maria Tanase, a fost o interpreta romana de muzica populara, usoara, lautreasca, romante si teatru de revista. A fost supranumita “Pasarea maiastra” de către Nicolae Iorga in anul 1938.
              Debutul radiofonic al artistei a fost pe data de 20 februarie 1938. Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York. Spre sfarsitul anului 1940, Garda de Fier ii interzice sa mai apara in public si, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tanase in discoteca Radio-ului, precum si matritele acestora de la casa de discuri. In martie 1941 intreprinde un turneu artistic in Turcia. Dupa instaurarea comunismului, in 1952 este solicitata sa profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din Bucuresti.
            Dupa o pauza discografica de 11 ani, din 1954 imprima frecvent la Radio si la casa de discuri Electrecord. In 1958 imprima patru cantece populare romanesti traduse si adaptate in franceza de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: “Doïna de Dolj”, “La malédiction d’amour” (Cine iubeste si lasa), “Danse montagnarde” (Uhai, bade), “Tiens, tiens, tiens et na” (Iac-așa).

          Se stinge din viata la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963. Este vie in amintirea noastra, a cantat, si ne-a incantat cu muzica populara, si nu numai! 

duminică, 24 septembrie 2017

MUNICIPAL BRAILA – UN STADION IUBIT DE BRAILENI


            Stadionul Municipal Braila, construit in 1974 pe locul fostului stadion Vasile Roaita, este situat în parcul Monument. Cea mai importanta intrebuintare a arenei sunt partidele de fotbal, dar stadionul poate sustinute si competitii nationale si europene de dirt-trak datorita pistei de care dispune, sau concerte. Capacitatea stadionului este de 30.000 de locuri insa, dupa numeroase imbunatatiri, a scazut la 20.000 de locuri.
           Stadionul este utilizat nu numai pentru fotbal, ci si pentru alte sporturi, dar cel mai interesant este faptul ca aceasta arena poate organiza si curse de dirt track, de altfel fiind singura pista din Romania. 



 

sâmbătă, 23 septembrie 2017

SOFIA VICOVEANCA – CEA MAI IUBITA CANTAREATA DE MUZICA POPULARA


          Aceasta doamna a muzicii populare romanesti s-a nascut in anul 1941 in comuna Toporauti, judetul Cernauti, din Ucraina. Dar in activitatea pe care a desfasurat-o solista a facut cunoscuta zona Bucovinei prin cantecele sale incarcate de emotii si stari ale taranului bucovinean. A interpretat cantece de joc (Asta-i joc de pe la noi), balade (Cantec haiducesc), doine (Foaie verde poama), cantece de leagan (Dragul mamii, puiut mic), si multe altele. 
        Cariera sa mai cuprinde si partea cinematografica. Amintim doar cateva dintre peliculele in care a jucat: “Ciprian Porumbescu” (1973) - solista de muzica; “Dimitrie Cantemir” (1973); “Urgia” (1977) si un scurt metraj “Lumini si umbre” . Ii uram “La multi ani”, pentru ca implineste 76 de ani, si ne va mai incanta cu melodiile sale. Sanatate!


SCULPUTURILE LUI VASILE TOFLEA


        Sculptorul Vasile TOFLEA, este aproape un necunoscut in Romania. Castigator al concursului  OPEN ART 2014, vranceanul este absolvent al Scoliii Populare de Arta din Focsani, si datorita faptului ca este foarte apreciat in ITALIA  a decis sa se mute la Roma. Sculpturile sale sunt poetice, artistul reusind sa elibereze spiritul viu din piatra sau lemn, iar detaliile amanuntite fac ca acestea sa devina naturale. 

vineri, 22 septembrie 2017

VICTOR CHIRILOAIE-CHIRIL – CARICATURIST BRAILEAN (1)


            Pentru Victor asa a inceput arta grafica: cu un creion mecanic, cand unul dintre fiii proprietarului, pe atunci locuia cu chirie. i-a daruit acest creion. 


         A urmat cursurile Facultatati de desen - Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu".
Biografia sa cuprinde expozitii de pictura, grafica umoristica, arta fotografica.
In 1978 initiaza “Salonul de vara al umorului desenat” in colaborare cu revista “Urzica”, devenind membru al Uniunii Artistilor Plastici (UAP). 


         Cand l-am cunoscut, fiind elev la scoala generala (1984), eram un copil, dar metoda sa de a preda m-a captivat. Avea, chiar si acum are, acea carisma, care atrage. Este, fara indoiala, un pedagog. Este foarte devotat artei plastice. Un om deosebit! 
ROMANUL “MOROMETII”


              Acum 62 de ani (1955) intra in tipografie primul volum al romanului "Morometii", de Marin Preda. La 29 noiembrie romanul era pregatit pentru tiparire. Tirajul primei editii a fost de 20.100 exemplare.
           A fost un scriitor roman postbelic si directorul editurii "Cartea Romaneasca" si un fervent opozant al regimului comunist. După câteva saptamani pe piata, romanul a fost retras din toate bibliotecile si librăriile publice si universitare.
          Sunt multe cuvinte, sau/si invataminte din acest roman care raman si astazi valabile.   Redau doar cateva: “Oamenii fac lucruri care, dacă n-ar fi prosti, nu i-ar putea sili nimeni sa le faca.”, “Daca durerea trebuie stapanita fiindca indurereaza si pe altii, bucuria prea mare trebuie si ea stapanita, fiindca poate fi rau inteleasa.”, “Femeile nu prea au obiceiul sa-si argumenteze dorintele si nici nu prea le aud pe cele care li se opun. Dar au aproape intotdeauna in mana mijloacele de presiune.”.
Acest roman a fost si ecranizat. 

joi, 21 septembrie 2017


VALI STERIAN – UN NUME IN MUZICA FOLK

(65 de ani de la nastere)



         Valeriu Octavian Sterian s-a nascut la 21 septembrie 1952, satul Stiubei, judetul Buzau. A fost unul dintre liderii generației care a pus bazele folkului românesc, cea din anii ’70. A colaborat cu importanți muzicieni romani, si a cantat pe aceeasi scena cu Joan Baez si Cliff Richard. A sprijinit multi tineri muzicieni de folk, rock sau pop. S-a stins din viata la 16 septembrie 2000, in București.
       Cunoscut ca Vali Sterian, a fost un muzician, cantaret si compozitor roman de muzica folk si rock.
       In timpul liceului începe să studieze muzica, canta la tobe în formația “Copiii Florilor”, și cu care debutează în februarie 1971. În 1972 se mută la București si devine licentiat in psihologie. Incepand cu anul 1975, Vali Sterian canta singur.
      A activat, pentru o perioada scurta in Cenaclul “Flacara”. In 1978 apare melodia “Amintire cu haiduci”, cea mai cunoscuta creație a sa alaturi de “Nopti”.
      Fondează în 1979 “Compania de Sunet”. A participat activ la fenomenul Piata Universitatii din aprilie-iunie 1990, devenind pentru foarte multi un lider de opinie.
In 1991 a lansat albumul “Vino, Doamne!”, primul dintr-o serie de trei materiale discografice canalizate pe lupta impotriva regimului neocomunist.
         Versurile uneia dintre cele mai cunoscute melodii de pe acest album:
          Piesa se numeste “Exercitiu”:
Generatie             Informatie      Declaratie      Ocupatie        Compensatie     Restrictie    Productie       Democratie
Aspiratie              Deformatie     Peroratie        Populatie       Alocatie                Militie           Reductie        Intentie
Interdictie            Opozitie           Legislatie      Consignatie   Subnutritie          Protectie     Constructie    Tehnocratie
Demonstratie    Conspiratie     Lamentatie    Saturatie        Implicatie            Politie          Distructie        Directie
Revolutie            Institutie           Retributie       Emigratie      Explicatie             Pretentie     Seductie         Birocratie
Figuratie             Separatie         Imitatie           Circulatie       Complicatie        Corectie       Deductie         Infectie
Emanatie           Prostitutie        Satisfactie      Constitutie     Educatie              Atentie         Vocatie             Bogatie
Aberatie             Decoratie         Betie                Natie               Malformatie        Detentie       Hotie                Frectie

miercuri, 20 septembrie 2017

GEORGE COSBUC (151 de ani de la nastere)


         La data 20 septembrie 1866, in satul Hordou, judetul Bistrita-Nasaud, s-a nascut poetul si traducatorul George Cosbuc, azi comuna Cosbuc. A fost de membru titular al Academiei Române din 1916 (m. 1918). Poezia sa aparține patrimoniului cultural național si, desi este considerat un poet care a scris poezii pentru partidul comunist, creatia sa il recomanda drept un autor clasic al literaturii romane. Un om cu un gust literar desavarsit si un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele scolare nici in ziua de azi (desi se intampla). A scos în evidență partea sufletului taranului roman. 


         A colaborat cu I.L. Caragiale si Ion Slavici. A publicat in mai multe reviste: “Scoala practica”, “Muza Someseana”, “Familia”, “Tribuna”, “Convorbiri literare”.
        Poezia “Nunta Zamfirei”, citita de poet, in data de 4 februarie 1890, in cercul literar “Junimea”, a avut numai cuvinte de lauda din partea criticului Titu Maiorescu. Este cea mai cunoscuta pana cand a publicat o alta pozie “Noi vrem pamant” (1894).
         Mai amintesc unele dintre poezii: “Iarna pe ulita”, “Vestitorii primaverii”, “Toamna”, “Pasa Hasan”, “Povestea gastelor”, etc.

             Dar acum va redau cateva strofe din “Noi vrem pamant”:
            
                    Flamand si gol, far-adapost,
                    Mi-ai pus pe umeri cat ai vrut,
                    Si m-ai scuipat si m-ai batut
                    Si caine eu ti-am fost!
                   Ciocoi pribeag, adus de vant,
                   De ai cu iadul legamant
                   Sa-ti fim toti caini, loveste-n noi!
                   Rabdam poveri, rabdam nevoi
                   Si ham de cai, si jug de boi
                   Dar vrem pamant!
                                    O coaja de malai de ieri
                                    De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
                                    Baietii tu-n razboi ni-i duci,
                                    Pe fete ni le ceri.
                                    Injuri ce-avem noi drag si sfant:
                                    Nici mila n-ai, nici crezamant!
                                    Flamanzi copiii-n drum ne mor
                                    Si ne sfarsim de mila lor
                                    Dar toate le-am trai usor
                                    De-ar fi pamant! ….

marți, 19 septembrie 2017

STEFAN MIHAILESCU-BRAILA (21 de ani de la deces)


        S-a nascut pe 3 februarie 1925, in Braila si a decedat in 19 septembrie 1996, la București. In Braila a urmat cursurile primare si secundare. S-a dedicat carierei scenice de timpuriu. Din 1949 până in 1954, Stefan Mihailescu Braila a jucat la Teatrul "Maria Filotti". A jucat in spectacolele "La Ilie bun si vesel", de Ion Damian, "O scrisoare pierduta", de I. L. Caragiale, "Poveste de dragoste", de Margarita Aligher, "Burghezul gentilom" de Moliere, "Badaranii", de Carlo Goldoni, "Nunta lui Kecinski", de Suhovo Kobalin si "Ultima ora", de Mihail Sebastian.
      Debuteaza in cinema în 1957, jucand in cele mai reusite comedii din cinematografia romaneasca: “Ciocolata cu alune”, in 1978, “Pacala” (1974), “Nea Marin miliardar” (1979), "Elixirul tineretii", in 1978.


      Bachus, rolul din filmul “Secretul lui Bachus” (1984), realizat de regizorul Geo Saizescu, a fost ultimul mare rol al lui Stefan Mihailescu Braila, pentru care a castigat si Premiul ACIN.

luni, 18 septembrie 2017

ARDEIUL KAPIA


          Gospodinele pregatesc pentru iarna si ardeiul kapia roșu. Aceasta este o legumă ce se găsește din abundență în sezonul de toamnă târzie, dar este potrivită pentru orice anotimp. Față de alte legume, ardeiul kapia are un conținut ridicat de glucide ce ne aduce un surplus de energie, energie perfecta pentru a ne menține forma în schimbările de sezon.
         Gospodinele pregatesc, cu rosii si acesti ardei, in sticle sau borcane, zarzavat pentru iarna. Sunt fel de fel de retete pentru a face acest amestec. Concentrația de vitamina C din ardeiul kapia este de două ori mai mare ca cea din portocale. De asemenea, această legumă conține capsaicină. Capsaicina are un rol vasodilatator, reducând tensiunea arterială și, în plus, scade nivelul de colesterol.


Cea mai bună formă sub care îi putem consuma este cea crudă, în salate sau sub formă de suc proaspăt. Dar virtuţile lor curative continuă şi după ce îi murăm sau îi coacem pe plită. 

1979: Trupa rock Pink Floyd lansează opera rock “The Wall” (foto www.wikipedia.com) Pink Floyd a fost o formație britanică de muzică...

Translate

Persoane interesate

stiri rurale Braila

stiri, evenimente, literatura, arta, sport

Faceți căutări pe acest blog