1968: Plenara C.C. a P.C.R. hotărăște desființarea împărțirii administrativ-teritoriale copiate în 1950 după URSS și revenirea la sistemul tradițional al județelor și municipiilor

(foto viata-libera.ro)

1968: Plenara C.C. a P.C.R. hotărăște desființarea împărțirii administrativ-teritoriale copiate în 1950 după URSS și revenirea la sistemul tradițional al județelor și municipiilor.

Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Socialist din România. A funcționat în diferite perioade sub diferite denumiri oficiale: între 1921-1945 drept Partidul Comunist din România, și între 1954-1965 drept Partidul Muncitoresc Român.

În România interbelică, PCR a fost o mică organizație politică ilegală, subordonată Cominternului și implicit Uniunii Sovietice care a susținut ideologic revoluția comunistă.

Partidul comunist și-a început ascensiunea la putere în România după actul de la 23 august 1944, la care a participat în calitate de membru al Blocului Național Democrat (BND). Apoi, conform strategiei staliniste și cu sprijinul trupelor sovietice, PCR și-a eliminat treptat adversarii. După abdicarea forțată a regelui Mihai I, în urma loviturii de stat de la 30 decembrie 1947, s-a instaurat Republica Populară Română. (rezumat wikipedia)

Până în august 1938, numărul municipiilor a fost de 25, dar, odată cu reforma administrativă sus-amintită, numărul lor s-a redus la 16. Trebuie să menţionăm aici că reşedinţele de judeţ nu erau neapărat şi municipii - de exemplu, Galaţiul era municipiu şi reşedinţa judeţului Covurlui, pe când Tecuciul era numai reşedinţa judeţului Tecuci, fără a fi municipiu.

Perioada comunistă

Venirea comuniştilor la putere şi declararea României ”Republică Populară”, a atras după sine o nouă împărţire administrativ-teritorială a ţării, prin înfiinţarea (după model sovietic) a regiunilor, iniţial 28, iar mai târziu 16: Argeş, Bacău, Banat, Braşov, Bucureşti, Cluj, Crişana, Dobrogea, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară, Maramureş, Oltenia, Ploieşti, Suceava.

În februarie 1968, prin desfiinţarea regiunilor, s-a trecut la o altă împărţire administrativ-teritorială a României, reînfiinţându-se judeţele, fiind omise abuziv cele 23 de judeţe aşa-zise ”istorice” (Baia, Ciuc, Cîmpulung, Covurlui, Dorohoi, Făgăraş, Fălciu, Muscel, Odorhei, Putna, Rădăuţi, Rm. Sărat, Roman, Romanaţi, Severin, Someş, Tîrnava Mare, Tîrnava Mică, Tecuci, Trei Scaune, Turda, Tutova, Vlaşca).

În perioada anilor ’60, până la reînfiinţarea judeţelor, regiunea Galaţi cuprindea teritoriul actual al judeţelor Brăila şi Vrancea, învecinându-se la nord cu regiunile Bacău şi Iaşi, la sud cu regiunea Bucureşti, la est cu regiunea Dobrogea şi la vest cu regiunile Braşov şi Ploieşti.

Conform Dicţionarului Enciclopedic, Vol. VI/2006, la ora actuală, teritoriul României este organizat, din punct de vedere administrativ, în 41 de judeţe şi, separat, municipiul Bucureşti cu rang de judeţ, 2.850 de comune, 13.092 sate şi 314 oraşe (din care 103 sunt municipii). (scrie https://www.viata-libera.ro)

https://rural-braila.blogspot.com