“Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina” prezentată de Andrei Șaguna - recunoașterea națiunii române
(foto wikipedia)
1849: Delegația condusă de mitropolitul Andrei Șaguna prezintă
împaratului Franz Joseph “Petițiunea generală a fruntașilor
români din Transilvania, Banat și Bucovina”, prin care se cerea
recunoașterea națiunii române.
Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1808, Miskolc, Ungaria – d. 28
iunie 1873, Sibiu, Austro-Ungaria) a fost un mitropolit ortodox al
Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale
românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din
Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.
Pe 2 decembrie 1847 în "Biserica Dintre Romani" din Turda
Andrei Șaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe. Este
hirotonit episcop pe 18 aprilie 1848, de Duminica Tomei, la Carloviț
de către episcopul sârb Iosif Raiacici. Atunci a spus: "Se
cere de la mine ca, prin ocârmuirea mea, să se pună în lucrare
reînvierea diecezei noastre transilvane, și reînvierea aceasta să
corespundă trebuinței Bisericii, mântuirii poporului și
spiritului timpului". La 3 mai 1848 prezidează, împreună
cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În
fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena,
împăratului Franz Joseph. În 16 decembrie 1848 a organizat o
adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiție împăratului
austriac. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul”
națiunii române din Marele Principat al Transilvaniei, din Banat,
din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot
împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres
bisericesc la care a participat și Avram Iancu.
Angajamentul lui Șaguna luat la Carloviț începe să prindă viață.
La 27 august 1850 s-a deschis la Sibiu o tipografie eparhială
întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărți
și istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 întemeiază “Telegraful
Român”, singurul ziar românesc cu apariție neîntreruptă până
astăzi. Începând cu anul 1855 Șaguna reorganizează învățământul
teologic din Sibiu sub forma unui institut de teologie și pedagogie
și care, astăzi, îi poartă numele de “Seminarul Andreian”.
Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 de școli primare
confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile
ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în
1850, este una dintre cele mai vechi școli superioare românești,
astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Național „Andrei
Șaguna”.
Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de
retragerea în viața monahală. Când se pregătea aniversarea a 25
de ani de la hirotonirea ca episcop, a refuzat să participe (așa
cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni,
împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se
la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat
doar în haina călugărească, în cripta sa de la Rășinari, fără
predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său. (rezumat
wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!