De ce URSS a semnat Tratatul de pace cu România, acum 72 de ani?
(Ziua în care România a
devenit unul dintre sateliţii Moscovei foto: descopera.ro)
1947: URSS semnează Tratatul de pace cu România (după a doua
conflagrație mondială).
Acest articol se referă la Tratatele de pace de la Paris (1947),
tratatul care a fost semnat între Aliați și statele Axei. Pentru
alte sensuri, vedeți Tratatul de la Paris (dezambiguizare).
“Conferința de Pace de la Paris” (29 iulie - 15 octombrie, 1946)
a fost urmată de “Tratatele de Pace” de la semnat pe 10
februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al
doilea război mondial.
Părțile implicate:
De partea aliaților erau Statele Unite, Regatul Unit al Marii
Britanii și al Irlandei de Nord, Franța, Uniunea Republicilor
Socialiste Sovietice, China, Australia, Belgia Republica Sovietică
Socialistă Belarusă, Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Etiopia,
Grecia, India, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Polonia, Republica
Sovietică Socialistă Ucraineană. Uniunea Africii de Sud și
Republica Populară Federativă Iugoslavia
De partea țărilor de partea ai Axei se aflau Italia, România,
Ungaria, Bulgaria și Finlanda.
Au fost semnate tratate separate între aliați și fiecare din
țările care colaboraseră cu “Axa”. Astfel, deși, între
România și Ungaria a existat o situație de conflict armat, nu a
existat niciun tratat de pace direct între România și Ungaria,
terminarea stării de război fiind menționată separat în
tratatele semnate cu aliații.
Cu toate că toate statele aliate au fost prezente la Paris, nu toate
au participat la negocierile cu toate puterile de partea axei și nu
toate au semnat tratatele de pace respective. Astfel, tratatul de
pace cu România a fost semnat de Statele Unite, Regatul Unit al
Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Uniunea Republicilor
Socialiste Sovietice, Australia, Republica Sovietică Socialistă
Belarusă, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeelandă, Republica
Sovietică Socialistă Ucraineană și Uniunea Africii de Sud.
Criteriile care au dus la selecționarea țărilor semnatare nu au
fost niciodată explicit justificate.
Tratatele le-au permis Italiei, României, Ungariei, Bulgariei, și
Finlandei să își reasume responsabilitățile ca state suverane în
relațiile internaționale.
Au fost incluse o serie de clauze care defineau despăgubirile de
război, drepturile minorităților și ajustări teritoriale
incluzând sfârșitul imperiului colonial al Italiei din Africa și
modificări ale frontierelor Ungaro-Slovace, Româno-Ungare,
Sovieto-Române, Bulgaro-Române și Sovieto-Finlandeze.
Clauzele stipulau că semnatarii vor lua toate măsurile necesare
"pentru a asigura tuturor persoanelor de sub jurisdicția sa
indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, drepturile umane și
libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, a
presei, a religiilor, a opiniei politice și a întâlnirilor
publice".
Fiecare guvern se obliga să împiedice renașterea fascismului sau a
oricărei organizații "politice, militare sau semi-militare,
al căror scop ar fi acela de a împiedica accesul la drepturile
democratice."
Transferuri teritoriale
Finlanda pierdea aproximativ 10% din suprafața sa în favoarea
Uniunii Sovietice. Această cerere a sovieticilor a fost privită ca
o mare nedreptate în rândul aliaților, deoarece în acest caz URSS
era agresorul (în cadrul pactului Hitler-Stalin) și datorită
simpatiei de care se bucura Finlanda mulțumită victoriilor din 1939
- 1940.
România, mulțumită contribuției sale militare de partea Aliaților
după 23 august 1944, primea înapoi Transilvania de Nord transferată
de Hitler Ungariei prin “Dictatul de la Viena”, dar
pierdea Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în favoarea
Uniunii Sovietice, și Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) în favoarea
Bulgariei.
Italia ceda localitățile Tende și La Brigue Franței, Zadar
(actual pe teritoriul Croației) și regiunea Istria (actual pe
teritoriul Croației și Sloveniei) Iugoslaviei și arhipelagul
Dodecanez Greciei.
Uniunea Sovietică a emis pretențiile maxime din partea
adversarilor, cu excepția Bulgariei, cu care avea cea mai bună
relație dintre vechii adversari. În cazurile României și a
Ungariei însă, pretențiile au fost foarte mari. (rezumat
wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!