Arhitect brăilean, academicianul Octav Doicescu ar fi împlinit 117 ani
(foto brailapebune.net)
Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Brăila - d. 10 mai 1981,
București) a fost un academician român, arhitect, profesor
universitar, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetățean
de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat lui Doicescu de
celebrul primar Fiorello La Guardia (1882-1947) ca apreciere pentru
proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New
York World's Fair 1939.
Nu a fost membru al nici unui partid politic, nici înainte și nici
după 1944.
Numele său a fost dat unei străzi din cartierul Progresul, din
orașul său natal, Brăila. O altă stradă cu numele de Octav
Doicescu se află la Timișoara. Dar nu și la București, orașul pe
care a încercat să-l modernizeze scoțându-l din amprenta stilului
greoi, cel brâncovenesc.
Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.
Biografie
Octav Doicescu se naște la Brăila la 9 ianuarie 1902. Tatăl este
Vasile Tudorache Doicescu, constructor, iar mama Elena, născută
Balaban, casnică. Fiu de constructor, Octav a urmat peregrinările
familiei urmând cursurile inferioare ale școlii în Medgidia,
Constanta și Călărași, terminând la Liceul “Petru si Pavel”
din Ploiești.
1922 - intră la Școala superioară de arhitectură din București,
având ca profesori pe Petre Antonescu, Stație Ciortan, Constantin
Iotzu, Paul Smărăndescu, Ion Traianescu, Ermil Pangrati, Cincinat
Sfintescu; paralel cu studiile de arhitectură frecventează Academia
Liberă de Arte Plastice și cercul de artă «Contimporanul» unde
conferenția arhitectul, pictorul și esteticianul Marcel Iancu.
1924 - pentru a se întreține, lucrează timp de cinci ani ca
desenator în birourile de proiectare Constantin Dobrescu și
Constantin Iotzu, la Ministerul Muncii, la Ministerul Instrucțiunii
Publice, Ministerul de Finanțe și la Ministerul Sănătății.
1928 - termină studiile Școlii Superioare de Arhitectură din
București, fiind angajat ca desenator la Ministerul Sănătătii și
Ocrotirii Sociale (1928–1929).
1929 - Doicescu devine diplomat al Școlii Superioare de Arhitectură.
Este angajat la Primăria municipiului București; o fotografie
aflata în arhiva Octav Doicescu îl arată pe acesta, alături de
primarul Dem. I. Dobrescu, inspectând lucrările de curățire ale
lacului Snagov.
1932 - în paralel cu activitatea de la primărie, funcționează și
la societatea «Gaz–Electrica» având ca director pe ing. N.G.
Caranfil.
1933 - având diploma de arhitect din 1930 (nr. Legitimație de
liberă practică 59/ 6 mai 1933), este încadrat în Corpul
arhitecților ca arhitect ordinar II, cu un salariu de 9400 lei;
este numit în Comisia de înfrumusețare a Capitalei (alături de
scriitorul Victor Ion Popa, sculptorii M. Onofrei și Mac
Constantinescu, pictorița Militza Pătrașcu); face parte din
comisia numită pentru amenajarea pieței din fata viitorului sediu
al primăriei (împreuna cu Petre Antonescu, I. Nenciulescu, Duiliu
Marcu, C. Iotzu, R. Bolomey).
Publicații
La sfârșitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu și Horia
Creangă, broșura "Către o arhitectură a Bucureștilor",
o încercare de a prefigura un București modern care păstrează
valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria"
inițiată de George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu și
redactată de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Matila Ghyka,
Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ștefan (Fanică) Constantinescu și Mac
Constantinescu. Ultimul din cele 8 numere apare în 1947. Revista
este singura publicație a epocii care pune problema "Orient -
Occident" în estetica vremii sau problema "Mitocanului
Român", articol scris în 1939. Concepe schițe pentru
proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia să
adăpostească o pasăre măiastră a lui Brâncuși (NewYork Times,
1974). Începutul războiului a pus capăt construcției din India.
În 1928 intră în asociația "Amicii Statelor Unite" din
care fac parte Petru Comarnescu, Dimitrie Gusti, Anton Golopenția,
Dan Duțescu și Nicolae Mărgineanu. În anii 1965-68 i s-a oferit
postul de reprezentant al României la UNESCO cu obligatia de a se
înscrie în PCR. Octav Doicescu a refuzat înscrierea în partid. În
locul lui a fost trimis la UNESCO Arh. Pompiliu Macovei. (rezumat
wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!