Arhitect brăilean, academicianul Octav Doicescu ar fi împlinit 117 ani

(foto brailapebune.net)

Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Brăila - d. 10 mai 1981, București) a fost un academician român, arhitect, profesor universitar, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetățean de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat lui Doicescu de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882-1947) ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World's Fair 1939.

Nu a fost membru al nici unui partid politic, nici înainte și nici după 1944.

Numele său a fost dat unei străzi din cartierul Progresul, din orașul său natal, Brăila. O altă stradă cu numele de Octav Doicescu se află la Timișoara. Dar nu și la București, orașul pe care a încercat să-l modernizeze scoțându-l din amprenta stilului greoi, cel brâncovenesc.

Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

Biografie

Octav Doicescu se naște la Brăila la 9 ianuarie 1902. Tatăl este Vasile Tudorache Doicescu, constructor, iar mama Elena, născută Balaban, casnică. Fiu de constructor, Octav a urmat peregrinările familiei urmând cursurile inferioare ale școlii în Medgidia, Constanta și Călărași, terminând la Liceul “Petru si Pavel” din Ploiești.

1922 - intră la Școala superioară de arhitectură din București, având ca profesori pe Petre Antonescu, Stație Ciortan, Constantin Iotzu, Paul Smărăndescu, Ion Traianescu, Ermil Pangrati, Cincinat Sfintescu; paralel cu studiile de arhitectură frecventează Academia Liberă de Arte Plastice și cercul de artă «Contimporanul» unde conferenția arhitectul, pictorul și esteticianul Marcel Iancu.

1924 - pentru a se întreține, lucrează timp de cinci ani ca desenator în birourile de proiectare Constantin Dobrescu și Constantin Iotzu, la Ministerul Muncii, la Ministerul Instrucțiunii Publice, Ministerul de Finanțe și la Ministerul Sănătății.

1928 - termină studiile Școlii Superioare de Arhitectură din București, fiind angajat ca desenator la Ministerul Sănătătii și Ocrotirii Sociale (1928–1929).

1929 - Doicescu devine diplomat al Școlii Superioare de Arhitectură. Este angajat la Primăria municipiului București; o fotografie aflata în arhiva Octav Doicescu îl arată pe acesta, alături de primarul Dem. I. Dobrescu, inspectând lucrările de curățire ale lacului Snagov.

1932 - în paralel cu activitatea de la primărie, funcționează și la societatea «Gaz–Electrica» având ca director pe ing. N.G. Caranfil.

1933 - având diploma de arhitect din 1930 (nr. Legitimație de liberă practică 59/ 6 mai 1933), este încadrat în Corpul arhitecților ca arhitect ordinar II, cu un salariu de 9400 lei; este numit în Comisia de înfrumusețare a Capitalei (alături de scriitorul Victor Ion Popa, sculptorii M. Onofrei și Mac Constantinescu, pictorița Militza Pătrașcu); face parte din comisia numită pentru amenajarea pieței din fata viitorului sediu al primăriei (împreuna cu Petre Antonescu, I. Nenciulescu, Duiliu Marcu, C. Iotzu, R. Bolomey).

Publicații

La sfârșitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu și Horia Creangă, broșura "Către o arhitectură a Bucureștilor", o încercare de a prefigura un București modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria" inițiată de George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu și redactată de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ștefan (Fanică) Constantinescu și Mac Constantinescu. Ultimul din cele 8 numere apare în 1947. Revista este singura publicație a epocii care pune problema "Orient - Occident" în estetica vremii sau problema "Mitocanului Român", articol scris în 1939. Concepe schițe pentru proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia să adăpostească o pasăre măiastră a lui Brâncuși (NewYork Times, 1974). Începutul războiului a pus capăt construcției din India. În 1928 intră în asociația "Amicii Statelor Unite" din care fac parte Petru Comarnescu, Dimitrie Gusti, Anton Golopenția, Dan Duțescu și Nicolae Mărgineanu. În anii 1965-68 i s-a oferit postul de reprezentant al României la UNESCO cu obligatia de a se înscrie în PCR. Octav Doicescu a refuzat înscrierea în partid. În locul lui a fost trimis la UNESCO Arh. Pompiliu Macovei. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com