Iosif
Stalin –
mumificare
(acum 65
ani)
În
1953 moare Iosif Vissarionovici Stalin în vârstă de 74 de ani. Trupul
său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la
3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în Uniunea
Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă
zidul Kremlinului.
Istorie:
Iosif
Vissarionovici Stalin (în rusă: Иосиф Виссарионович
Сталин), născut la 18 decembrie 1878 din tată georgian și
mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar
bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic
sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici
Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru
putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea
odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei
apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot
parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea
acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de
prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca
interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism.
Sub
Stalin, care a înlocuit Noua Politică Economică (NEP) cu planurile
cincinale, (introduse în 1928) și agricultura individuală cu
agricultura cooperatistă, Uniunea Sovietică a fost transformată
dintr-o societate țărănească într-o mare putere industrială
mondială la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu, țara sa
devenind a doua putere economică din lume. Agricultura sovietică,
care a fost exploatată pentru finanțarea industrializării, a
continuat să fie subdezvoltată pe toată durata deceniului.
Colectivizarea a trebuit sa facă față opoziției generalizate a
chiaburilor, în fapt, cei mai harnici și gospodari oameni ai
satelor, având ca rezultat o luptă înverșunată a multor țărani
împotriva autorităților.
O
victorie greu cucerită în Marele Război pentru Apărarea Patriei,
1941–1945, (care a fost posibilă cel puțin parțial datorită
capacităților de producție ridicate în timpul industrializării
forțate), a pus temelia pentru formarea Pactului de la Varșovia și
a consfințit poziția URSS drept una dintre cele două superputeri
mondiale dominante, poziție pe care a menținut-o pentru aproape
patru decenii după moartea lui Stalin (în 1953). Cu toate acestea,
generațiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul.
Succesorul lui Stalin și prim-secretar al partidului, Nikita
Hrușciov, a denunțat folosirea represiunii în masă și cultul
personalității, (în 1956).
Stalin
și-a impus autoritatea asupra celor din familii bogate. Deși mai
târziu Stalin a căutat să ascundă aceste origini georgiene, pe
timpul copilăriei sale era fascinat de folclorul local. Poveștile
pe care le citea vorbeau despre muntenii georgieni care luptaseră
vitejește pentru independența țării. Eroul favorit al poveștilor
lui Stalin era un tâlhar legendar din munți numit Koba. El le-a
cerut colegilor de clasă să-l numească Koba și acest nume a
devenit și primul său pseudonim ca revoluționar. În scurtă vreme
a devenit cel mai puternic sportiv și cel mai bun la învățătură.
El a strălucit în școală și a fost premiant, iar când a
împlinit 14 ani a fost răsplătit cu o bursă la Seminarul teologic
din Tiflis, o instituție a bisericii ortodoxe ruse, unde a început
să învețe din 1894. El era plătit pentru cântatul în cor, bani
care se adăugau la mica sa bursă. Deși mama sa a vrut ca el să
devină preot (chiar și după ce devenise conducătorul Uniunii
Sovietice), Stalin a intrat la seminar nu datorită vreunei vocații
religioase, ci datorită faptului că era una dintre puținele
opțiuni educaționale disponibile, atâta vreme cât guvernul țarist
nu dorea să permită existența unei universități în Georgia.
(rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!