Acum 73 de ani, se naște Academia “Ștefan Gheorghiu”

      

       1945: A luat ființă Universitatea Muncitorească a PCR, devenită ulterior Academia de învățământ social-politic “Ștefan Gheorghiu” de pe lângă CC al PCR.

Între 1947 și 1989, PCR a fost singurul partid politic oficial care a activat pe scena politică din România.

        În articolul 3 al Constituției României din 1965, PCR era numit „forța politică conducătoare a întregii societăți din Republica Socialistă România”. Sub conducerea P.C.R. în România a fost instaurată Dictatura Proletariatului, în economie s-a instituit dirijismul, societatea civilă a fost alterată de principiile dictatoriale ale P.C.R., iar cenzura a inhibat libertatea de exprimare.

                   Înființarea:

         În mai 1921, la Congresul general al Partidului Socialist, desfășurat la București, aripa de extremă stângă a PSdR, (așa numiții maximaliști, conduși de Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Boris Ștefanov și Alecu Constantinescu) profitând de faptul că majoritatea liderilor socialiști erau în pușcărie și în incapacitate de a-și exercita funcțiile, au votat pentru transformarea partidului în Partidul Socialist-Comunist, redenumit apoi Partidul Comunist din România (PCdR). Acest Congres din 8-12 mai 1921 va fi cunoscut ca primul congres al Partidului Comunist Român. PCdR era profund atașat principiilor fundamentale ale Internaționalei a treia. Așadar, la 8 mai 1921, din transformarea Partidului Socialist a luat ființă Partidul Comunist din România, afiliat la Internaționala a III-a comunistă. Raidurile poliției și arestările au forțat abandonarea Congresului la 12 mai, la o zi după votul în favoarea afilierii la Internaționala Comunistă. În viziunea părinților întemeietori ai comunismului românesc existau toate condițiile pentru o convulsie care ar fi instaurat, după model sovietic, "dictatura muncitorimii și a țărănimii". Printre cei care stimulau activ crearea unei "avangarde" leniniste în România se afla și bulgarul Cristian Racovski, figură proeminentă a Cominternului și, anterior, activist socialist în România. Partidul Comunist a participat la guvernare începând cu guvernul format după lovitura de stat[14] organizată de Regele Mihai la 23 august 1944, prima dată la ministerul de (afaceri) interne (Lucrețiu Pătrășcanu, singurul civil din cabinetul regelui) în guvernul Sănătescu (23 august - 3 noiembrie 1944), la insistența sovieticilor care voiau să se asigure că efortul lor de război nu este subminat de probleme legate de ce se întâmplă în spatele frontului.

       Puterea a fost încredințată definitiv reprezentanților PCR ca urmare a alegerilor din noiembrie 1946. Oficial, formațiunea politică din care făceau parte comuniștii (Blocul Partidelor Democrate) a câștigat alegerile cu o largă majoritate, ceea ce le-a permis să domine Adunarea Deputaților, să formeze singuri guvernul și să-și impună politicile pentru următorii 43 de ani. După Cristian Preda, Blocul Partidelor Democrate (BPD) a obținut 69,68 % din voturi, PNȚ-Maniu 12,87 % din voturi, Uniunea Forțelor Maghiare 8,3 %, PNL-Brătianu a obținut 3 mandate, Partidul Țărănesc Democrat al doctorului Lupu, o disidență țărănistă - 2 mandate.

Academia Ștefan Gheorghiu a fost o universitate politică din București, din perioada comunismului. Instituția și-a avut sediul pe Bulevardul Armata Poporului (în prezent Bulevardul Iuliu Maniu din București), nr. 1-3. A fost înființată la 21 martie 1945 de Partidul Comunist Român, la inițiativa Anei Pauker, sub denumirea de Universitatea Muncitorească a PCR. Barbu Lăzăreanu a condus-o în calitate de rector în perioada 1945-1948.

         Prin Hotărârea nr. 474/1968 a Consiliului de Miniștri, privind unele măsuri referitoare la Academia de științe social politice “Ștefan Gheorghiu” de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român se decidea că absolvenții cu diplomă ai Academiei de științe social-politice "Ștefan Gheorghiu" de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român, care îndeplinesc condițiile de studii cerute pentru admiterea în învățământul superior de stat, beneficiază de drepturile conferite absolvenților cu diplomă ai instituțiilor de învățământ superior de stat. În acest scop, Ministerul Învățământului a stabilit examenele de diferență de la fosta Școală superioară de partid "Ștefan Gheorghiu" cu durata de 3 ani la Academia de științe social-politice "Ștefan Gheorghiu" de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com