Theodor Aman, pictor și grafician, primul artist modern român, s-a născut acum188 de ani
(Theodor Aman (1831-1891) -
Autoportret, semnat dreapta jos în monograma cu creion, laviu şi
guaşă, datat 1851, 16.5x11.5cm foto wikipedia)
Theodor Aman (n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august
1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician
român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase
de la Iași și București. Theodor Aman reprezintă pentru istoria
plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al
cuvântului. El a influențat prin activitatea sa și a grăbit în
același timp, în Principatele Unite ale Moldovei și Țării
Românești, deschiderea spre modernitate și dezvoltarea
instituțională până la izbucnirea Războiului Ruso-Turc din 1877.
Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu au fost, în data de 5 octombrie
1864, întemeietorii Școlii de Arte Frumoase din București.
Biografie
Theodor Aman s-a născut în data de 20 martie 1831 în familia unui
negustor bogat, Dimitrie Dimo (poreclit Aman) de origine cuțovlah
(macedonean), dar și armean, care a fost ridicat la rangul boieresc
de serdar în anul 1818 de către Ioan Vodă Caragea. Mama sa era de
origine greacă, se numea Despina (alintată Pepica) și s-a născut
la Paris.
Aman a fost pentru societatea conservatoare locală care abia s-a
desprins de obiceiurile fanariote de purtare a ișlicului și
giubelei, o adevărată revoluție. El însuși a fost ridicat la
rang de boier pitar de către domnitorul Barbu Știrbei în anul
1856, fiind răsplătit astfel pentru eforturile sale de afirmare în
domeniul artelor. Fără să-și renege averea, titlul și originile
sale boierești, Theodor Aman a reușit pe tot parcursul vieții sale
să se comporte ca un senior al artelor.
Atelierul și casa în care locuia, care a fost construită în anul
1869 în stil pompeian, era în acea vreme o locație mondenă unde
se întâlnea protipendada Bucureștiului. Astfel, despre acest loc
monden, Alexandru Tzigara-Samurcaș spunea „Atelierul său (...)
era singurul centru artistic în care se aduna elita bucureșteană a
timpului.”
Cariera
Din punct de vedere al formației sale ideologice, trecerea lui Aman
pe la liceul Sfîntul Sava a avut multă însemnătate. În acești
ani se pregătea în Țara Românească revoluția de la 1848. Ideile
ei, care trezeau conștiința națională militînd pentru
înlăturarea feudalității, unirea Principatelor și întemeierea
unui stat autonom, erau cu înflăcărare promovate de la catedră de
profesori ca A. Treboniu Laurian, Costache Aristia și Aaron Florian
(care îi fusese profesor și la Craiova).
Pe băncile școlii se împrietenește cu partizanii înfocați ai
revoluției, ca de pildă George Cretzianu. Însuși fratele
pictorului, Alexandru, student în Franța, era înscris în anii
1846 și 1847 în „Societatea studenților români din Paris”,
care nu era decît filiala de peste hotare a „Asociației literare”
din Muntenia, îndărătul căreia acționau de fapt revoluționarii
pașoptiști. Între 1848-1850 colegiul Sfîntul Sava este închis.
Tînărul pictor nu avea motive să se întoarcă la București.
Viața artistică era acum foarte redusă. Școlile de artă nu
existau. „Meseria„ de artist continuă sa fie disprețuită;
prejudecățile, ignoranța și totala lipsă de înțelegere a
claselor dominante îngreunau calea dezvoltării picturii în
Principate. Astfel, în 1850, Theodor Aman pleacă la Paris la
studii. Aici, Aman se înscrie ca elev în atelierul lui Drolling și
un an mai tîrziu – după moartea acestuia survenită la 9 ianuarie
1851 – în cel al Picot. (rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!