Întemeietorul școlii românești de pedologie, profesorul brăilean Gheorghe Munteanu-Murgoci a fost fondator al Institutului de Studii Sud Est Europene (decedat acum 94 ani)

(foto wikipedia)

Gheorghe Munteanu-Murgoci (n. 20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – d. 5 martie 1925, București) a fost un geolog, mineralog și pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și-a înscris numele printre fondatorii "Institutului de Studii Sud Est Europene" din București. A fost membru corespondent al Academiei Române.

Date biografice

Profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci s-a născut la Vădeni, județul Brăila, ca fiu al ciobanului Radu Murgoci. Numele de Munteanu este dat de colegii săi din clasele primare, care știau că originea sa este de la munte. De fapt, după propriile relatări, nașterea (înregistrată la Vădeni) ar fi avut loc în căruță, în timpul transhumanței, undeva pe drumul dintre munții Buzăului și bălțile Dunării, părinții săi fiind originari din Bisoca, plasa Rm.Sarat - la acea vreme.

Urmează școala primară la Brăila, iar studiile liceale la liceul real "Nicolae Bălcescu" din acelasi oraș. În 1892, susține bacalaureatul și se înscrie la Facultatea de științe a Universității din București, la secțiile de matematică și științe fizico-chimice. În timpul studenției împreună cu profesorul Ludovic Mrazec face cercetări geologice și petrografice în regiunea Dobrogei și a Carpaților Meridionali. După terminarea studiilor universitare, pleacă la specializare în Austria și apoi în Germania. Teza sa de doctorat (1900), tratând probleme de petrografie, este distinsă cu mențiunea "Magna cum laude" a Universității din Munchen.

În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie, în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la "Școala națională de poduri și șosele" din București, iar când aceasta se transformă în "Școala Politehnică" îi este încredințată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este președinte al Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului.

Creația sa științifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra muntilor Dobrogei, Carpaților Meridionali, Masivului Parâng, Munților Lotrului. A descoperit lotritul - înscriind în geologie un nou mineral. În legătură cu studiile sale petrografice, mineralogice și tectonice, mare importanță o prezintă cercetările sale privind bogățiile subsolului romanesc, fiind cel dintâi care a precizat condițiile de zăcământ ale petrolului din Oltenia.

Gheorghe M. Murgoci a fost întemeietorul școlii românești de pedologie, în 1909 prezentând prima schița de hartă agrogeologică a țării la scara 1: 2500000, unde repartiția principalelor tipuri de sol apare cu o deosebită claritate. A descoperit noi minerale și zăcăminte de substanțe minerale utile și a elaborat teorii intrate în patrimoniul științei mondiale.

În anul 1913, într-o ședință a “Asociației Sportive” (Federația Societăților Sportive din România - FSSR), profesorul Gheorghe M. Murgoci a făcut prima comunicare asupra cercetășiei. Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației “Cercetașii României”. A fost si unul dintre întemeietorii turismului în România. Numit de Regele Carol I - drept profesor de științele naturii pentru printul Carol, viitorul Rege Carol al II, inclusiv la bacalaureatului acestuia de la Sinaia din 1912. Mare patriot, de la începutul anului 1917 până în primavara lui 1918, a lucrat în Basarabia pentru unirea acesteia cu patria mamă - România. În anul 1918 a fost chemat de către ministrul nostru la Paris, Victor Antonescu, drept consilier tehnic al delegației Romaniei la “Conferința de Pace de la Paris” (1918-1920), când se lua în discuție problema Basarabiei. A fost printre primii care a făcut studii geologice în Cadrilater, după 1913, el fiind cel care a dat denumirea de ''Coasta de argint '' - zonei orașului Balcic, din Bulgaria de astăzi.

În anul 1923, când consacrarea lui Murgoci era universal recunoscută Academia Română îl alege printre membrii săi corespondenți, membru al Academiei franceze de agricultură, membru al Academiei Cehoslovace, iar 1924 a fost ales ca membru de onoare al Comitetului “Asociației Internaționale a științei solului” și director al “Hărții pedologice a Europei”. A fost căsătorit cu cetățeanca britanică Agnes Kelly, cu care a avut doi copii: o fată - Hellen, născută in 1905 si un băiat botezat Radu- Maxwell, născut in 1907. În 1925 moare prematur, în plină putere a creației, la numai 53 de ani. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com