Kogălniceanu editează “Steaua Dunării” acum 163 de ani

1855: A apărut „Steaua Dunării”, jurnal politic, literar și comercial, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu.

„Steaoa Dunării esă într-o epohă din cele mai însemnate ale lumii moderne.

Un resbel mare, un resbel de eroi, întreprinsu pentru emanciparea Orientului, și a principatelor în deosebi se urmează chiar în apropierea marginilor noastre, ce ăncă astăzi resună de vuetul căderei Sevastopolii.

Țelul politic al Stelei Dunării este de a ținea pre publicul romăn într-o cunoștință lămurită și continuă nu numai despre întămplările cele mai importante ale zilei, dar totodată și despre spiritul și tendințele marilor Luptători.

Acest jurnal este Steaoa Dunării Romăne; prin urmare politica sa nu poate să fie decăt politica seculară a Romănilor, politica națională – care spre onoarea publicistilor nostri – se urmează și se sprijine de întreaga presă romănească cu mai mult sau mai puțin talent, însă fără ecepție, și cu aceeași neobosită răvnă și călduros patriotism, politică care se resumă în aceste cuvinte: autonomia principatelor: unirea principatelor […]” (scrie tiparituriromanesti.wordpress.com)

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași, Moldova – d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și a publicat multe opere împreună cu poetul Vasile Alecsandri și activistul Ion Ghica.

A fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com