Acum 145 de ani s-a născut Gheorghe Țițeica

1873: Gheorghe Țițeica, matematician român, membru, vicepreședinte și secretar general al Academiei Române (d. 1939)

Gheorghe Țițeica (n. 4/17 octombrie 1873, Drobeta Turnu-Severin - d. 5 februarie 1939, București) a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, “doctor honoris causa” al Universității din Varșovia.

Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica.

Concepte ca: “Problema piesei de cinci lei” (Teorema lui Țițeica), “Suprafață Țițeica sau curbă Țițeica” îi poartă numele.

A urmat școala primară în orașul natal, iar liceul la Craiova, unde a început să se remarce pentru interesul acordat matematicii. De asemenea, la examenul de bacalaureat de la 1 septembrie 1892 s-a evidențiat prin răspunsurile date. A intrat pe primul loc la Școala Normală Superioară din București și apoi a urmat secția “Matematici” la Facultatea de Științe de la Universitatea din București. Dintre profesorii de acolo, cel mai mult l-a impresionat Spiru Haret, despre a cărui viață și operă va scrie mai târziu.

În 1895 obține licența în matematici și este numit profesor suplinitor la Seminarul „Nifon”. În anul următor, după ce promovează examenul de capacitate pentru profesorii universitari de matematică, pleacă la studii la Paris, fiind al patrulea român la École Normale Supérieure.

Activitate științifică

Fost student al profesorului francez Gaston Darboux, Gheorghe Țițeica s-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu n dimensiuni, definite printr-o ecuație a lui Laplace. Este creator al unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafețe, curbe și rețele care îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieți, a contribuit la ridicarea nivelului învățământului matematic din România.

Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V. Cristescu, a înființat revista Gazeta matematică, iar cu G.G. Longinescu publicația Natura pentru răspândirea științelor. Cu D. Pompeiu a editat revista Mathematica.

Datorită lucrărilor sale de geometrie diferențială, publicate în diferite periodice de profil, devine celebru în lumea științifică și este ales ca președinte al secției de geometrie la diferite congrese. A fost ales membru corespondent sau membru al mai multor academii din mai multe țări. În mai multe rânduri a fost ales președinte al Societatea de Științe Matematice și al Societății Române de Științe. Astfel, la 15 mai 1913 devine membru titular al Academiei Române, în 1928 vicepreședinte, iar în anul următor secretar general al prestigiosului for științific. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com