1920: Legea privind înființarea școlilor românești de studii superioare la Paris și Roma

Istoria învățământului românesc este parte integrantă a istoriei sistemului educațional din România. Evoluția istorică a sistemelor de învățământ a urmărit îndeaproape evoluția sistemului politic și administrativ al formațiunilor statale de pe actualul teritoriu al României. (rezumat wikipedia)

Vasile Pârvan – Nicolae Iorga

Cei doi istorici colaborează la înfiinţarea şcolilor româneşti de la Paris şi Roma. Proiectul de lege privind înfiinţarea şcolilor este alcătuit de N. Iorga, din iniţiativă parlamentară în august 1920. 45 de deputaţi iscălesc proiectul (între ei V. M. Kogălniceanu, D. Zamfirescu, I. Mihalache, I. Ursu, A.G. Papacostea). În „Neamul românesc” (an XV, nr. 172, din 11 august 1920), N. Iorga scria că din 1917 se făcuse în Parlamentul pe atunci la Iaşi o propunere de înfiinţare a unor institute de propagandă culturală. Propunerea nu fusese transformată în lege, dar fusese înmânată lui Albert Thomas, ministrului francez în trecere prin Moldova. Ideea înfiinţării unui institut o avusese şi Vasile Pârvan (foto). În 1912, la sugestia lui G. Diamandy iniţiază unele tratative cu G. Diamandy pentru crearea unui Institut de studii superioare la Roma. El poartă discuţii şi cu baronul Fasciotti la Bucureşti în 1914 privind modalităţile de organizare a acestui Institut. Tot la sugestia lui Vasile Lucaci în 1919 caută un local la Roma pentru Institut. Ştia N. Iorga, în 1920, despre aceste tratative anterioare? Răspunzând unui articol al lui Alex. Marcu el declara că n-a ştiut nimic de ele. „Singur eu, din propriul meu gând, am făcut proiectul din iniţiativă parlamentară. Eu l-am făcut să fie votat, ministrul fiind lipsă. Eu am cerut punerea la vot lui Duiliu Zamfirescu, atunci Preşedinte al Camerei”. Într-un sens asemănător se declarase el şi mai înainte. Dovadă reacţia lui Pârvan din 1924, care într-o scrisoare către Giuseppe Lugli, secretarul Şcolii de la Roma: «per la Storia delle origini della Scuola Romena di Roma La prego di far copiare al più presto nel Ministero degli Affari Esteri la corrispondenza avuta nel 1914 col barone Fasciotti intorno alla Scuola che stava per fondarsi già, in seguito a trattativi portati a Bucarest tra il barone Fasciotti e l’Accademia Romena, rappresentata da me, come iniziatore di questa fondazione. Se per caso il barone Fasciotti, del quale Suo fratello il colonnello è buon amico, si trova a Roma, domandi pure anche a lui personalmente copie delle lettere o dei rapporti a questo proposito, che non si tovverebbero nel Ministero ». Nu avem la dispoziţie această corespondenţă. Nu ne îndoim că ea a existat şi deci trebuie să considerăm şi pe V. Pârvan, nu numai pe N. Iorga, drept iniţiatori ai Şcolii. Fapt e că, în 1920, N. Iorga este acela care, concret, pune în aplicare ideea. Proiectul său este adoptat de Adunarea Deputaţilor la 13 august 1920, cu o majoritate de 138 voturi, contra 3 şi de Senat, la 23 august 1920, cu 66 de voturi pentru şi 4 contra. Legea e promulgată prin decret regal nr. 4.285 din 22 octombrie 1920. Tot Iorga este acela care îl propune pe Pârvan Academiei pentru a fi numit director la Roma şi pe el însuşi la Paris. Ulterior adoptării legii, V. Pârvan va fi alături de N. Iorga în susţinerea legii în faţa Ministerului Instrucţiunii Publice, care, pornind de la faptul că legea fusese din iniţiativă parlamentară şi ministerul nu fusese consultat, cere în noiembrie 1920 ca ea să fie supusă Consiliului Universitar. „Intenţia e limpede, scrie V. Pârvan lui N. Iorga la 20 noiembrie 1920. (scrie Ion Bulei de la www.zf.ro)

https://rural-braila.blogspot.com