Pictorul Petre Alexandrescu a renunțat la penel pentru o brăileancă!
Petre Alexandrescu s-a născut
in 1828 la Craiova si a decedat în 1899 la Brăila, el a fost elev
al lui Constantin Lecca, si a pictat fresce.
Istorie:
A urmat Școala Centrală din
Craiova unde l-a avut profesor pe pictorul Constantin Lecca.
Domnitorul Barbu Știrbei l-a remarcat pe tânărul Petre
Alexandrescu, care la numai 17 ani era suplinitor la o catedră de
desen din orașul lui natal. Domnitorul, impresionat de talentul
acestuia a hotărât în 1851 să-l trimită în străinătate pentru
aprofundarea studiilor.
A plecat întâi în Italia,
unde s-a înscris la Accademia di San Luca din Roma. Aici a studiat
până în anul 1856, după care a plecat la Paris ca să continue
studiile cu Léon Cogniet (1794-1880).
Cariera artistică:
Petre Alexandrescu -
Coborârea de pe cruce, copie după pictura cu acelaşi nume a
pictorului Daniele da Volterra (1509–1566)
În 1856, fiind la Paris a
lucrat, în colaborare cu Carol Popp de Szathmáry, o pictură ce
reprezintă Unirea Principatelor Române. În 1858, pictura Unirea
Principatelor, a fost litografiată și difuzată în tiraj de masă.
Litografia, tipărită la Wonneberg, din care un exemplar se afla la
Palatul Patriarhal (fost și Palatul Camerei Deputaților) din Dealul
Mitropoliei, este o alegorie: la partea superioară Sfânta Treime,
protectoare; jos, pe pământ, un înger încoronat, care strânge
mâinile celor două țărănci, simbolizând cele două principate
unite. Pe o treaptă, mai jos, alte două femei: Justiția și
Istoria, sunt martore la acest act solemn.
După 1859, Alexandrescu s-a
întors la Craiova, la părinții săi, unde a pictat portretele
membrilor familiilor boierești din oraș: Oteteleșeni, Vărvoreni,
Filișeni. În ianuarie 1860 a plecat la București, devenind
profesor de desen la gimnaziul Lazăr, unde a rămas până la 1867.
Aici l-a avut ca elev pe viitorul pictor de renume Ion Andreescu. Cât
a fost profesor, a executat o serie de portrete de episcopi și
arhierei la cererea lui Dionisie Romano, episcopul Buzăului.
Renunțarea la pictură
Originalul lui Daniele da
Volterra (1545)
În timp ce picta Biserica
„Sfântul Nicolae” din Brăila, a fost admirat de fiica lui
Rally, un mare bogătaș grec din Brăila, proprietar al teatrului și
al hotelului cu același nume, precum și al multor prăvălii. Când
grecul a aflat că fiica sa nu mai are somn din pricina unui „zugrav”
de biserici, a trimis-o departe, la Messemvria. Petre Alexandrescu a
continuat să picteze Biserica “Sf. Nicolae”. Când fresca era
uscată, pictorul, sub înflăcărarea iubirii, s-a înfățișat la
părinții fetei hotărât să-i ceară mâna. Inițial, grecul Rally
nu prea s-a lăsat înduplecat de insistențele tânărului
spiritual. Dar, ca să fie sigur, a chemat-o pe fiica sa pentru a-i
cere încuviințarea. Într-un final a fost de acord să-și dea fata
după Petre Alexandrescu, dar i-a interzis acestuia să mai pună
mâna pe "vopsele". Petre Alexandrescu a consimțit și a
mai pictat doar chipul soției sale, Athina, după care a renunțat
definitiv la pictură. Considerând că viața pe care o trăia la
București era lipsită de perspective, deși era apreciat de
contemporani ca pictor, a rămas la Brăila, unde a practicat
negustoria până la sfârșitul vieții. Contemporanii remarcau că,
pentru a se putea căsători cu femeia iubită, Petre Alexandrescu a
renunțat la penel și a devenit un „om serios”. (rezumat
wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!