Acum 110 ani a fost inaugurată noua clădire a Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”
1908:
A fost inaugurată noua clădire a Muzeului de Istorie Naturală
„Grigore Antipa” din București, în prezența regelui Carol I.
Biografie:
Grigore
Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoșani - d. 9 martie 1944,
București) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog,
ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care
a renovat total și instalat în 1906 “Muzeul Național de Istorie
Naturală”, care acum îi poartă numele, în actualul său lăcaș
din București.
Antipa
a înființat în 1932 “Institutul Biooceanografic” din
Constanța, cu cele două rezervații și stațiuni de cercetări,
cea de la Agigea (creată de Ioan Borcea) și cea de la capul
Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost
distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există).
“Institutul Biooceanografic” din Constanța a fost transformat în
1949 în “Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări
Piscicole”, înglobată în 1970 în “Institutul Român de
Cercetări Marine”.
Grigore
Antipa a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I și Ferdinand, un
plan de exploatare rațională a pescăriilor din lunca și delta
Dunării, și de la limane (limanele Basarabiei și ale Dobrogei de
la nordul și sudul gurilor Dunării). Conform principiilor ecologice
ale lui Haeckel, acest plan a dublat în zece ani producția de pește
și de icre negre, fără să distrugă mediile și îndeosebi
locurile de înmulțire ale peștilor. Cherhanalele cooperative au
înbunătățit situația pescarilor, astfel că sistemul “Antipa”,
foarte avansat pentru timpul său, a fost preluat de regimul comunist
în 1947 și dezvoltat până în anii 1965. Dar ulterior a fost
înlocuit cu sistematizarea desecărilor, a îndiguirilor și a
canalizărilor. Politica ecologică de optimizare a fenomenelor
naturale, numită de Grigore Antipa geonomie a fost înlocuită cu
una de contrariere a lor, care a dus logic la accelerarea curentelor
pe canale, la eutrofizarea zonelor stagnante, și la prăbușirea
productivității peștelui (parțial compensată astăzi prin
piscicultură).
Activitate:
A
fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală (1892-1944).
Principiile și inovațiile sale muzeologice, privind organizarea
acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul și explicarea
colecțiilor, au stârnit interesul specialiștilor străini, care
i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de
istorie naturală, care a fost publicată în 1934, purtând titlul
“Principes et moyens pour la réorganisation des musées d'histoire
naturelle”. Pornind de la reorganizarea muzeului bucureștean, în
1907 apar, pentru prima dată, dioramele biologice, care au
reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de
istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile
munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și
din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de
Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază
fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul
Sahara. Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee
europene și americane au solicitat sprijinul savantului român
pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice.
Grigore
Antipa a fost membru al Academiei Române și a mai multor academii
din străinătate. A întemeiat școala românească de hidrobiologie
și ihtiologie. L-a recomandat ca șef de secție pe oceanologul și
biologul Mihai C. Băcescu.
Dintre
lucrările
lui Grigore Antipa amintim:
-
Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în
apele României (1892);
-
Studii asupra pescăriilor din România (1895);
-
Proiect de lege a pescuitului (1896).
(rezumat
wikipedia).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!