Mihai
Viteazul – prima unire (acum 418 ani)
În 1600: Mihai Viteazul semnează "Tratatul de
închinare și credință" față de Rudolf al II-lea, împarat
al Germaniei și rege al Poloniei și Ungariei. În schimbul
recunoașterii suveranității sale, Rudolf al II-lea a făgăduit
lui Mihai Viteazul ajutor și a garantat domnia ereditară în
linie bărbătească.
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între
1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto
al celor trei mari țări medievale care formează România de
astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a
ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de
Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național
românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a
secolului al XIX-lea, un rol important jucând “opul” (conform
DEX, acesta cuvant reprezinta “opunere”), în “Românii supt
Mihai-Voievod Viteazul” al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul
a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea
să se realizeze în secolul al XX-lea.
Conturarea mitului “Mihai Viteazul” ilustrează mai bine
ca oricare alt model istoric mutațiile petrecute în conștiința
românească. Domnitorul care a reușit să stăpînească pentru
scurt timp, la 1599-1600, cele trei țări reunite, trei veacuri mai
târziu, în România modernă, începe a fi receptat ca unificator
abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. (rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!