De ce, si cum domnitorul Ştefan
cel Mare, scoate, de sub
influenta Imperiului Otoman, Ţara
Românească
1470:
Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în
încercarea sa de a scoate de sub influența otomană Țara
Romanească și de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron.
Ștefan cel Mare este
considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată
cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar.
Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de
criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor
vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul
țării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul domniei sale
Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o
perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate
economică și liniște socială.
Pe plan extern a reușit să
ducă o politică realistă având două mari linii directoare:
impunerea sau susținerea unor conducători favorabili în țările
vecine mici – Țara Românească și Hanatul Crimeii – și o
politică de alianțe care să nu permită nici uneia din marile țări
vecine – Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei să
obțină o poziție hegemonică față de Moldova. A încercat, fără
succes, realizarea unui sistem de alianțe internaționale împotriva
turcilor, trimițând soli la Papa de la Roma, Veneția, Ungaria,
Polonia, Cehia și Persia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!