Românul Henri Coandă a făcut primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție acum 108 de ani
(Avionul cu reacție al lui
Coandă (realizat în 1910) - Coandă-1910. foto wikipedia)
1910: Are loc, la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor
experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat
de Henri Coandă.
Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost
un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician,
inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A
fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României
în 1918.
Biografie
Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886, fiind al
doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui a fost generalul
Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Școala națională
de poduri și șosele din București și fost prim-ministru al
României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida
Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din
Bretania.
Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de
miracolul vântului, după își va și aminti mai târziu. Henri
Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din
București, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3
clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia
să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași
1899. Termină liceul în 1903 primind gradul de sergent major și
își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu
și marină din București.
Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este
trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din
Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de
tehnica aviaticii, în 1905 Coandă construiește un avion-rachetă
pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri
universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic
Montefiore. În 1908 se întoarce în țară și e încadrat ofițer
activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale și
spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el
a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care,
profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă
călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet. La
întoarcere pleacă în Franța și se înscrie la Școala superioară
de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al
cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei
promoții de ingineri aeronautici.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé,
care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a
efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în
atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie
reactivă de fapt un avion cu reacție, fără elice, numit
convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon
internațional aeronautic de la Paris 1910.
În timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul
Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri
Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență,
s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat
foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea
impactului, alegându-se doar cu spaima și câteva contuzii minore
pe față și pe mâini. Pentru o perioadă de timp, Coandă a
abandonat experimentele datorită lipsei de interes din partea
publicului și savanților vremii. Între 1911-1914 Henri Coandă a
lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia
și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție
proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a
construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă,
prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul
tren aerodinamic din lume și altele. În 1934 obține un brevet de
invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui
curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la
fenomenul numit astăzi Efectul Coandă", constând în devierea
unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen
observat prima oară de el în 1910, cu prilejul probării motorului
cu care era echipat avionul său cu reacție. Această descoperire
l-a condus la importante cercetări aplicative privind
hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet
și altele.
(Henri Coandă într-o vizită la Nicolae Ceauşescu, foto
historia.ro)
Henri Coandă revine definitiv în țară în 1969 ca director al
Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar
în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri
Coandă moare la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta
de 86 de ani. (rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!