Revoluția Română din 1989: Frontul Salvării Naționale formează un guvern provizoriu
(Dumitru Mazilu, Ion
Iliescu și Petre Roman (de la stânga la dreapta), liderii de facto
ai CFSN (23 decembrie 1989), foto wikipedia)
Revoluția Română din 1989: Frontul Salvării Naționale formează
un guvern provizoriu. Guvernul anunță modificările din
Constituție, garantează drepturile minorităților naționale,
autorizează libera angajare în câmpul muncii, introduce în țară
economia de piață liberă și promite desfășurarea liberă a
alegerilor.
Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste,
lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între
16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului
Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România.
Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și
execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate
celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la
democrație; România a fost singura țară din blocul estic care a
trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii
comuniști au fost executați.
La fel ca în țările vecine, în anul 1989 majoritatea populației
din România nu era mulțumită de regimul comunist. Politica
economică și de dezvoltare a lui Ceaușescu (inclusiv proiecte de
construcții grandioase și un regim de austeritate menit să permită
României să-și plătească întreaga datorie externă) era
considerată responsabilă pentru penuria extinsă din țară; în
paralel cu creșterea dificultăților economice, poliția secretă,
Securitatea, era omniprezentă, făcând din România un stat
polițienesc.
Spre deosebire de conducătorii Pactului de la Varșovia, Ceaușescu
nu a sprijinit interesele Uniunii Sovietice, ci a urmărit o politică
externă proprie lui. În timp ce liderul sovietic Mihail Gorbaciov
vorbea despre reformă, activitatea lui Ceaușescu semăna cu
megalomania și culturile personalității ale liderilor comuniști
est-asiatici precum nord-coreeanul Kim Ir-sen.
În martie 1989, o serie de activiști de frunte ai P.C.R. au
protestat printr-o scrisoare împotriva politicii economice a lui
Nicolae Ceaușescu („Scrisoarea celor șase”), dar la scurtă
vreme, Nicolae Ceaușescu obține o victorie politică importantă:
Republica Socialistă România reușește achitarea datoriei externe
de circa 11 miliarde dolari, cu câteva luni înainte de termenul pe
care chiar dictatorul român îl preconizase.
Fost membru al conducerii Partidului Comunist și aliat al lui
Ceaușescu, înainte de a cădea în dizgrațiile dictatorului la
începutul anilor 1980, Ion Iliescu s-a impus ca președinte al
Frontului Salvării Naționale. Frontul Salvării Naționale, format
în principal din membri ai eșalonului secund al Partidul Comunist,
și-a exercitat imediat controlul asupra instituțiilor statului,
inclusiv mediile informative, ca televiziunea și radioul naționale.
FSN a folosit controlul asupra presei în scopul de a lansa atacuri
în stil propagandist la adresa oponenților politici, în special
partidele democratice tradiționale, care urmau să fie refondate
după 50 de ani de activitate subterană (Partidul Național Liberal
și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat). Cu ocazia
primelor alegeri post-comuniste din 20 mai 1990, Silviu Brucan -
membru FSN, a susținut că Revoluția din 1989 nu a fost
anti-comunistă, fiind doar împotriva lui Ceaușescu. În 1990, Ion
Iliescu a reușit să devină primul președinte ales democratic al
României de după al doilea război mondial.
La Brăila s-au înregistrat 42 de morți. (rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!