România aderă la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, acum 52 de ani

(foto healthk.info)

1966: Decret privind aderarea României la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra, la 17 iunie 1960. (scrie wikipedia)

CONVENTIA din 17 iunie 1960 internațională pentru ocrotirea vieții omeneşti pe mare, 1960).

EMITENT: CONSILIUL DE STAT

PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 77 din 7 decembrie 1966

Statele, dorind să stabilească de comun acord principii şi reguli uniforme în vederea ocrotirii vieţii omeneşti pe mare, au considerat că cel mai bun mijloc pentru atingerea acestui scop este încheierea unei Convenţii destinate a înlocui Convenţia din 1948 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare;

Plenipotenţiarii, care, după ce au comunicat deplinele lor puteri, găsite în buna şi cuvenită formă, au convenit asupra următoarelor dispoziţii:

ART. 1

a) Statele contractante se angajează să pună în vigoare dispoziţiile prezentei Convenţii şi ale Regulilor anexate, care vor fi considerate ca parte integrantă din prezenta Convenţie. Orice referire la prezenta Convenţie implică în acelaşi timp o referire la aceste Reguli.

b) Statele contractante se angajează să adopte orice legi, decrete, orice alte măsuri necesare spre a da Convenţiei completa şi întreaga sa putere, pentru a garanta că din punct de vedere al ocrotirii vieţii omeneşti o navă este aptă serviciului căruia îi este destinată.

ART. 2

Navele cărora li se aplică prezenta Convenţie sînt navele înmatriculate în statele contractante, precum navele înmatriculate în teritoriile asupra cărora prezenta Convenţie se extinde în virtutea articolului XIII.

ART. 3

Legi, regulamente

Fiecare stat contractant se angajează să comunice şi să depună pe lîngă Organizaţia Maritimă Consultativă Interguvernamentală (denumită în cele ce urmează "Organizaţia"):

a) o listă a organismelor neguvernamentale care sînt autorizate a acţiona în contul sau pentru aplicarea măsurilor privind ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, în vederea informării statelor contractante, care o vor aduce la cunoştintă funcţionarilor lor;

b) textul legilor, decretelor, ordinelor şi regulamentelor care vor fi adoptate asupra diferitelor probleme care intră în sfera prezentei Convenţii;

c) un număr suficient de modele de certificate eliberate de acesta, conform dispoziţiilor prezentei Convenţii, în vederea informării statelor contractante care le vor aduce la cunoştința funcţionarilor lor.

ART. 4

Cazuri de forță majoră

a) O navă care nu este supusă prevederilor prezentei Convenţii în momentul plecării într-o călătorie oarecare, nu trebuie obligată să respecte aceste prevederi în cazul abaterii de la ruta proiectată, dacă această abatere este provocată de vremea rea sau de orice altă cauză de forță majoră.

b) Persoanele care se găsesc la bordul unei nave din forță majoră sau care se găsesc acolo ca urmare a obligaţiei impuse comandantului de a transporta fie naufragiați, fie alte persoane, nu trebuie luate în considerare cînd este vorba de a verifica aplicarea la nave a unei prevederi oarecare a prezentei Convenţii.

ART. 5

Transportul persoanelor în caz de urgență

a) Pentru a asigura evacurarea persoanelor dintr-un teritoriu oarecare în vederea îndepărtării lor de o ameninţare a securităţii vieţii, un stat contractant poate permite transportul pe navele sale a unui număr de persoane superior numărului permis în alte circumstanţe de către prezenta Convenţie.

b) O autorizaţie de această natură nu privează pe celelalte state contractante de dreptul de control ce le revine conform prezentei Convenţii asupra acestor nave cînd ele se găsesc în porturile lor.

c) Organizaţia va fi încunoştiințată de eliberarea oricărei autorizaţii de această natură, de statul care a acordat-o, odată cu un raport asupra circumstanţelor de fapt. (rezumat monitoruljuridic.ro)

https://rural-braila.blogspot.com