De ce si cum este libera
VAMA intre MOLDOVA si MUNTENIA
Acum 170 de ani (mai precis in 1848) intră în vigoare “Convenția”
dintre Moldova și Muntenia privind desființarea vămii dintre cele
două țări, excepție făcând sarea. Se formeaza o singură piață,
protejată de un singur cordon vamal.
Istorie: Republica Moldova și România au avut o relație
extrem de complicată de la declararea independenței Moldovei în
1991. Pan-românismul a fost o parte coerentă a politicii din
Moldova, și a fost adoptată de “Frontul Popular al Moldovei” în
platforma sa din 1992.
Relațiile României cu Republica Moldova au fost încordate
începând cu 1994. Majoritatea teritoriului, care astăzi, formează
Republica Moldova, a fost parte din România în perioada interbelică
și lingviștii, în general, sunt de acord că limba moldovenească
este identică cu româna.
Semnalele inițiale, cum că România și Republica Moldova ar putea
să se unească după trecerea ambelor state de la regimul totalitar
comunist la democrație, s-au stins rapid datorita intervenției
rusești care a dus la apariția regiunii autonome “Găgăuzia”
și a republicii nerecunoscute “Transnistria”, ambele create de
Rusia în scopul împiedicării reunificării teritoriului românesc.
România rămâne interesată de afacerile politico-economice din Moldova, și sprijină limitat Republica Moldova în timpul conflictului civil cu republica separatistă Transnistria. Cu toate acestea cele două țări nu au reușit să ajungă la un acord privind un tratat de bază bilateral; România insistă (împotriva rezistenței determinate din Moldova) că un astfel de tratat ar trebui să se refere la relațiile speciale dintre România și Republica Moldova.
Președintele Romaniei (pe atunci Traian Basescu) a menționat că
semnarea de către România a unui tratat de bază cu Republica
Moldova ar face din statul român complice la “Pactul
Ribbentrop-Molotov” prin care Rusia ocupa abuziv estul teritoriului
istoric al României în urma înțelegerii dintre cei doi aliați
din acel moment: U.R.S.S. și Germania nazistă.
“Pactul Ribbentrop-Molotov”, cunoscut și ca “Pactul Stalin-Hitler”, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS, Viaceslav Molotov, și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune. Chiar dacă Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste, vizibile și astăzi în sânul Europei reunite.
“Pactul Ribbentrop-Molotov”, cunoscut și ca “Pactul Stalin-Hitler”, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS, Viaceslav Molotov, și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune. Chiar dacă Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste, vizibile și astăzi în sânul Europei reunite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!