Karl May - scriitorul romanelor „Winetou”este eliberat din închisoare acum 145 de ani. De ce?
(Foto von de:Karl May von
1907)
1874: Karl May este eliberat din închisoarea Waldheim, unde a
ispășit o condamnare la închisoare pentru vagabondaj.
Karl Friedrich May (sau mai corect Carl Friedrich May) (n. 25
februarie 1842 la Ernstthal, d. 30 martie 1912 la Radebeul) a fost,
timp de decenii, unul dintre scriitorii germani cei mai productivi și
mai citiți, fiind cunoscut pentru romanele sale de aventuri. Mai
cunoscute sunt romanele sale cu povestiri de călătorie din orient
sau de pe pe teritoriul SUA și al Mexicului. O mare parte din
operele sale au fost ecranizate, sau adaptate pentru piese de teatru.
Biografia
Karl May provine dintr-o familie săracă de țesători, fiind al
cincilea fiu dintr-o familie cu 14 copii, din care nouă mor la
câteva luni după naștere. În anul 1844, probabil dintr-o carență
de vitamina A, copilul contractează o hemeralopie, boală care, cu
timpul, se va înrăutăți, ajungând, după spusele scriitorului la
o „orbire funcțională”, care va fi tratată cu succes la vârsta
de cinci ani.
Fiind un tânăr plin de fantezie, este sprijinit încă din școală
să urmeze un curs privat de muzică. Din anul 1856 studiază la
seminarul pedagogic din Waldenburg (Saxonia), de unde este
exmatriculat în anul 1859, din cauza sustragerii (furtului) a șase
lumânări. În urma iertării păcatului său, i se admite urmarea
cursului de la seminarul pedagogic din „Plauen” (Saxonia), curs
pe care este nevoit să-l părăsească definitiv după câteva zile,
fiind reclamat că ar fi sustras ceasul de buzunar al unui coleg,
fiindu-i interzis de a mai urma un seminar.
În următorii doi ani duce o viață grea, din punct de vedere
financiar, străduindu-se să-și câștige existența pe căi
legale. Astfel, el va acorda consultații private, va scrie
narațiuni, va compune unele piese muzicale și va recita (declama)
poezii.
La data de 9 decembrie 1902 Karl May primește la „Universitas
Germana-Americana” din Chicago titlul de „Doctor honoris causa”
pentru operele din seria de povestiri „Im Reiche des Silbernen
Löwen”, scriitorul fiind bănuit de istoricul literar „Cristian
Heermann” că ar fi organizat această înscenare prin soția sa
Klara Plöhn. Aceasta polemică, procesele și problemele familiale
(moartea soției) ar fi dus la data de 30 martie 1912 la o moarte
prematură a scriitorului, cauzată de o „Herzparalyse, akute
Bronchitis, Asthma“ (paralizie cardiacă cu o bronșită acută
astmatică).
Dintre romanele care le-a scris amintim: „Insula giuvaerurilor”,
traducere de Josefina Schiefer, Editura Contemporană, București,
~1944); „Comoara din Lacul de Argint”, traducere de Mariana Șora,
Editura Tineretului, București, 1969, Colecția Cutezătorii.
(rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!