15
noiembrie 1987 – Manifestatii
impotriva comunismului
1987:
La Brasov au avut loc manifestatiile spontane ale muncitorilor de la
uzinele "Roman" impotriva regimului ceausist, manifestatii
la care s-a alaturat o mare parte din populatia orasului. Semintele
revolutiei romane din 1989 au fost plantate inca spre sfarsitul
anului 1986, pe masura ce muncitorii romani au inceput sa se
mobilizeze impotriva politicilor economice ale liderului comunist
Nicolae Ceausescu. Conflicte de munca spontane, dar limitate ca
intensitate, au avut loc in centre industriale majore precum
Cluj-Napoca (noiembrie 1986) si platforma Nicolina din Iasi
(februarie 1987), culminand printr-o greva masiva in Brasov.
Primele
proteste au început practic pe 14 noiembrie 1987, la Sectia 440
„Matrite” a intreprinderii de autocamioane Steagul Rosu. Era zi
de salariu, iar muncitorii au primit doar jumatate din bani. Pe
fluturasii de salariu, in dreptul rubricii „Retineri” era scris
cuvantul „social”. Fara sa fie organizati dinainte, muncitorii au
decis sa nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit
utilajele. Oamenii au incercat sa obtina raspunsuri de la conducerea
intreprinderii, insa seful de sectie din acea noapte i-a tratat cu
dispret si a anuntat conducerea administrativa despre intreruperea
lucrului abia la ora 5 dimineata. La ora 7.00 au sosit si muncitorii
din schimbul I, asa ca starea de agitatie si protestele s-au
amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al
uzinei, iar in jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau
adunati la portile acesteia. In jurul orei 11.00 ei au luat hotararea
sa mearga la sediul Comitetului Judetean al PCR, ca sa se faca
ascultati. La iesirea din intreprindere, majoritatea protestatarilor
ezita si se retrag, iar coloana care porneste spre Consiliul Judetean
al P.C.R. este alcatuita doar din circa 400 de oameni.
Initial
demonstrantii au scandat revendicari sociale: „Vrem mancare si
caldura!”, „Vrem banii nostri!”, „Vrem mancare la copii!”,
„Vrem lumina si caldura!” si „Vrem paine fara cartela!”. In
dreptul Spitalului Judetean, ei au cantat imnul revoluțtei de la
1848, „Desteapta-te, romane!”. Ajungand in centrul orasului,
coloanei de manifestanti i s-au alaturat mii de muncitori de la
fabrica “Tractorul Brasov”, fabrica “Hidromecanica”, elevi,
studenți si alti locuitori. Din acest moment, protestul s-a
transformat intr-unul politic, iar oamenii au sustinut ulterior ca ar
fi scandat sloganuri precum „Jos Ceausescu!”, „Jos
comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”. Deja în
timpul marsului, printre manifestanti s-au infiltrat membri ai
Securitatii deghizati in muncitori, rolul lor fiind acela de a
observa si de a retine figuri. Altii au ramas pe margine in ipostaza
de spectatori, fotografiind sau chiar filmand.
Masurile
draconice luate de Ceausescu implicau reducerea consumului energetic
si alimentar, precum si scaderea veniturilor lucratorilor, conducand
spre ceea ce politologul Vladimir Tismaneanu numea „nemulțumire
generalizată” si facand ca Romania sa devina „cea mai
vulnerabilă tara din Blocul Estic la o revoluție”. Desi Romania
va fi ultima tara din Europa de Est care se va scutura de regimul
comunist, prin Revolutia din 1989, aceasta a avut drept una din cauze
volatilitatea sociala si economica a tarii de la sfarsitul anilor
'80. Revolta de la Brașov reflecta aceasta instabilitate; mai mult,
a fost una din primele revolte pe scara larga impotriva regimului
ceausist. (scrie wikipedia)
Dupa
aceasta perioada de tulburari sociale si politice, noi, ca popor,
inca mai speram la o viata mai buna, la un guvern care sa fie alaturi
de populatie si sa ofere certitudinea ca atunci cand muncesti ai
asigarate atat pensia cat si asigurarile medicale de care fiecare are
atata nevoie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!