15 noiembrie 1987 – Manifestatii
 

 impotriva comunismului

       1987: La Brasov au avut loc manifestatiile spontane ale muncitorilor de la uzinele "Roman" impotriva regimului ceausist, manifestatii la care s-a alaturat o mare parte din populatia orasului. Semintele revolutiei romane din 1989 au fost plantate inca spre sfarsitul anului 1986, pe masura ce muncitorii romani au inceput sa se mobilizeze impotriva politicilor economice ale liderului comunist Nicolae Ceausescu. Conflicte de munca spontane, dar limitate ca intensitate, au avut loc in centre industriale majore precum Cluj-Napoca (noiembrie 1986) si platforma Nicolina din Iasi (februarie 1987), culminand printr-o greva masiva in Brasov.

       Primele proteste au început practic pe 14 noiembrie 1987, la Sectia 440 „Matrite” a intreprinderii de autocamioane Steagul Rosu. Era zi de salariu, iar muncitorii au primit doar jumatate din bani. Pe fluturasii de salariu, in dreptul rubricii „Retineri” era scris cuvantul „social”. Fara sa fie organizati dinainte, muncitorii au decis sa nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit utilajele. Oamenii au incercat sa obtina raspunsuri de la conducerea intreprinderii, insa seful de sectie din acea noapte i-a tratat cu dispret si a anuntat conducerea administrativa despre intreruperea lucrului abia la ora 5 dimineata. La ora 7.00 au sosit si muncitorii din schimbul I, asa ca starea de agitatie si protestele s-au amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar in jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau adunati la portile acesteia. In jurul orei 11.00 ei au luat hotararea sa mearga la sediul Comitetului Judetean al PCR, ca sa se faca ascultati. La iesirea din intreprindere, majoritatea protestatarilor ezita si se retrag, iar coloana care porneste spre Consiliul Judetean al P.C.R. este alcatuita doar din circa 400 de oameni.

      Initial demonstrantii au scandat revendicari sociale: „Vrem mancare si caldura!”, „Vrem banii nostri!”, „Vrem mancare la copii!”, „Vrem lumina si caldura!” si „Vrem paine fara cartela!”. In dreptul Spitalului Judetean, ei au cantat imnul revoluțtei de la 1848, „Desteapta-te, romane!”. Ajungand in centrul orasului, coloanei de manifestanti i s-au alaturat mii de muncitori de la fabrica “Tractorul Brasov”, fabrica “Hidromecanica”, elevi, studenți si alti locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat intr-unul politic, iar oamenii au sustinut ulterior ca ar fi scandat sloganuri precum „Jos Ceausescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”. Deja în timpul marsului, printre manifestanti s-au infiltrat membri ai Securitatii deghizati in muncitori, rolul lor fiind acela de a observa si de a retine figuri. Altii au ramas pe margine in ipostaza de spectatori, fotografiind sau chiar filmand. 

     Masurile draconice luate de Ceausescu implicau reducerea consumului energetic si alimentar, precum si scaderea veniturilor lucratorilor, conducand spre ceea ce politologul Vladimir Tismaneanu numea „nemulțumire generalizată” si facand ca Romania sa devina „cea mai vulnerabilă tara din Blocul Estic la o revoluție”. Desi Romania va fi ultima tara din Europa de Est care se va scutura de regimul comunist, prin Revolutia din 1989, aceasta a avut drept una din cauze volatilitatea sociala si economica a tarii de la sfarsitul anilor '80. Revolta de la Brașov reflecta aceasta instabilitate; mai mult, a fost una din primele revolte pe scara larga impotriva regimului ceausist. (scrie wikipedia)

      Dupa aceasta perioada de tulburari sociale si politice, noi, ca popor, inca mai speram la o viata mai buna, la un guvern care sa fie alaturi de populatie si sa ofere certitudinea ca atunci cand muncesti ai asigarate atat pensia cat si asigurarile medicale de care fiecare are atata nevoie.

https://rural-braila.blogspot.com/”ca-pub-2475053416604585”