Florii – intrarea lui Iisus în Ierusalim
Conform profețiilor prezente
în Vechiul Testament, Iisus își pregătește singur intrarea ca să
fie recunoscut ca fiind Mesia, după cum însuși Legea spunea.
Mântuitorul este aclamat de o sumedenie de credincioși care aveau
în mâini ramuri de măslin și de finic. Aceștia, văzându-L, au
început să strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru
numele Domnului.” Credincioșii rosteau aceste cuvinte deoarece
simțeau că Dumnezeu s-a pogorât din Ceruri și a venit pe pământ
pentru a-i mântui.
Toate aceste aspecte au fost
menționate pentru prima oară în secolul al IV-lea de către
Sfântul Epifanie, căruia i-au fost atribuite două predici la
această sărbătoare, și pelerina apuseană Egeria, care descrie
această sărbătoare în însemnările ei de călătorie. Aceasta
descrie modul în care era celebrată această sărbătoare. In acea
perioadă, Duminica Floriilor era cunoscută sub numele de Duminica
aspiranților sau candidaților la botez. I-a fost atribuită acest
nume datorită faptului că, cei care urmau să meargă cu mare
solemnitate la episcop să îi ceară binecuvântarea de a lua parte
la botez, trebuiau să învețe Simbolul credinței (Crezul). De
asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscută și sub numele de
duminica grațierilor deoarece, împărații ofereau grațieri ca un
mod de a cinsti această sărbătoare importantă. (rezumat
calendarulortodox.ro)
De Florii, creștinii
ortodocși sărbătoresc intrarea lui Iisus în Ierusalim. Tot atunci
sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori. În acest an,
sărbătoarea este pe 1 aprilie și se celebrează în duminica
dinaintea Paștelui. Românii urmează mai multe tradiții și
obiceiuri. Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, sărbătoare
cunoscută popular sub numele de Florii, este una din cele mai
importante din România. Ce este interzis să faci în duminica de
Florii:
1. Se spune că persoanele
care își uită morții în ziua de Florii, adică nu le îngrijesc
mormintele și nu aprind o lumânare lângă o ramură de salcie, nu
vor avea parte de sprijin la bătrânețe.
2. În Muntenia se spune că
nu e bine să te speli pe cap în această zi, pentru a nu deveni
cărunt.
3. Nu e bine că fetele
nemăritate să țină zestrea înăuntru. În această zi sunt
scoase afară toate obiectele care au o însemnătate spirituală
importantă pentru domnișoare.
4. Gospodăria nu se
stropește cu parfum sau cu alte obiecte moderne, ci cu apa sfințită
luată de Bobotează, pentru ca membrii familiei să fie sănătoși
tot anul.
5. Din această zi nu se mai
folosesc urzicile pentru mâncare, pentru că se spune că nu mai
sunt comestibile.
6. Oamenii zgârciţi, care
nu dau de pomană celor necăjiți, se vor umple de bube și pistrui.
De Florii se mănâncă
peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după
cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica ortodoxă dă dezlegare la
pește, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să
mănânce pește. În popor se spune că peștele consumat în
această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui
de orice boală.În ziua de Florii, oamenii duc la biserica ramuri de
salcie, care sunt sfințite și puse apoi la icoane, la pomii
fructiferi pentru a-i ajuta să rodească sau la ușa casei pentru a
fi protejată tot anul. Conform credinței, ramurile ajută la
tămăduirea bolilor, la belșug în gospodărie și sunt păstrate
pe tot parcursul anului, până la următoarea sărbătoare de
Florii.
În jur de 1,5 milioane de
români își sărbătoresc onomastica. Dintre cei sărbătoriţi,
aproape 900.000 sunt femei, arată statisticile. Cele mai întâlnite
nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt și românce cu
nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau
Crizantema.
La bărbați sunt sărbătoriți
cei care poartă numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des
întâlnite, precum și cei botezați Trandafir, Bujor, Mărgărit
sau Crin.
Tradiția spune că așa cum
va fi vremea de Florii, tot așa va fi și în prima zi de Paște.
(scrie site-ul sitiripesurse.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!