Acum 164 de ani s-a născut Anghel Saligny, întemeitorul ingineriei românești
Anghel Saligny s-a născut în
data de 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul Tecuci
(actualmente, județul Galați) și a murit la data de 17 iunie 1925,
București. A avut un frate cu un an mai mare, Alfons Oscar I.
Saligny (1853-1903), care a devenit un chimist cunoscut, membru
corespondent al Academiei Române, și o soră, Sofia Saligny,
împreună cu care a făcut clasele superioare de liceu la Potsdam.
Istorie: A urmat
primele clase de școală la pensionul de copii din Focșani,
înființat de tatăl său, Alfred Saligny, pedagog de origine
franceză din Alsacia, stabilit în România, apoi a urmat studiile
secundare, la gimnaziul din Focșani, Colegiul Național Unirea, din
aceeași localitate, și ulterior, liceul în Germania, la Potsdam.
Fiind inițial atras de astronomie, a frecventat cursurile
Universității din Berlin, avându-l ca profesor și pe celebrul
fizician Hermann von Helmholtz (1821-1894). În perioada 1870-1874, a
urmat studiile inginerești, la Școala Tehnică Superioară din
Charlottenburg, unde erau profesori iluștrii ingineri Schwedler și
Franzius. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mehrtens, la
construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder și, sub
conducerea lui Gh. Duca (în perioada 1877-1879), la construcția
căii ferate Ploiești-Predeal.
Opera inginerească
Anghel Saligny a fost un
remarcabil inginer constructor, premergător mondial al științei
construcțiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple
invenții și soluții unice în proiectarea și construirea
podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația
cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu
prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră
mondială. A proiectat liniile ferate Adjud-Târgu Ocna, realizând
primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră
(1881-1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice,
înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme
străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m
lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenții proprii, construiește,
pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila și
Galați.
Podul lui Saligny de la
Cernavodă
În anul 1885, ca de obicei
când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român
a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de
cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită de ofertele
prezentate de firme străine, atât Comisia de adjudecare a
ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și
Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia de a
încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și
colaboratorilor săi.
Astfel, la 21 octombrie 1890,
în prezența regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor
pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în
ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei
numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri
de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și
Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel
Saligny și purtând numele regelui Carol I.
Podul de la Cernavodă,
dublat astăzi de un sistem de poduri combinate, construit tot de
ingineri români, rămâne cel mai important simbol al ingineriei
românești din perioada de început, examenul său de maturitate,
trecut cu strălucirea dată de împlinirea secolului de existență
și funcționare neîntreruptă. (rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!