B.P. Hașdeu începe realizarea dicționarului Etymologicum Magnum Romaniae, acum 135 de ani

(Hașdeu - Poza și semnătura, foto wikipedia)

1884: Academia Română a însărcinat pe B.P. Hașdeu cu realizarea dicționarului Etymologicum Magnum Romaniae, al limbii istorice și poporane.

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Prin statutul său, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România.

Bogdan Petriceicu Hașdeu (nume la naștere Tadeu Hîjdeu; n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hașdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.

Etymologicum Magnum Romaniae (1887-1898) a fost începutul unui amplu dicționar enciclopedic al limbii române, dar, din cauza dimensiunii monumentale a proiectului, a ajuns până la definiția cuvântului bărbat. Operă monumentală, dicționarul are în vedere nu numai limba literară de la acea dată, ci mai cu seamă limba vorbită și limba veche și de aceea a și fost subintitulat: dicționarul limbii istorice și poporane. Conceput pe un plan prea vast, acest dicționar s-a oprit când de-abia începuse și nimeni nu l-a continuat, căci Academia a stabilit alte norme pentru noul dicționar. Hașdeu voia să facă din fiecare cuvânt o monografie. La fiecare articol de dicționar redă forma cea mai răspândită și formele dialectice vechi și noi; - diferitele însemnări ale cuvântului, cu exemple; - derivarea cuvântului. Autorul a avut în vedere răspunsurile la un chestionar trimis preoților și învățătorilor ca să poată ști cum se pronunță sunetele în diferite ținuturi, care sunt formele, care sunt numirile date diferitelor obiecte, care sunt deosebitele credințe ale poporului. În cele 4 volume pe care le-a publicat n-a ajuns decât până la cuvântul bărbat. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com

Mihai Mereuță, ar fi împlinit astăzi 95 de ani

(Mihai Mereuță)

Mihai Mereuță (n. 29 noiembrie 1924, Santa Mare, județul Botoșani - d. 1 aprilie 2003, București) a fost un actor român.

Activitate

A primit confirmarea talentului actoricesc pe scena Teatrului Municipal din Ploiești (actualmente Teatrul Toma Caragiu), în rolul Cetățeanului turmentat din piesa “O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, actorul vine pe scena bucureșteană. Va juca alături de: Ion Caramitru (“Tineri căsătoriți caută cameră”), Mariana Mihuț (“Interviu”), Toma Caragiu și Margareta Pâslaru (“Opera de trei parale”).

Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa “Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii”, jucată pe scena Teatrului Național din București, în regia lui Gelu Colceag.

Activitatea în lumea teatrului a fost completată de sute de piese radiofonice și de peste cincizeci de roluri ca actor de film. Mai semnificativă este implicarea lui Mereuță ca actor în peliculele: “Unde fugi, maestre?”, “Doi haiduci și-o crâșmăriță” (1992), “Liceenii rock 'n' roll” (1992), “Liceenii” (1987), “Masca de argint” (1984), “Misterele Bucureștilor” (1983), “Trandafirul galben” (1982). În ultimii ani de viață, a prezentat la postul de televiziune TVR2 emisiunea “Ferma”, dedicată agriculturii.

Mihai Mereuță a încetat din viață în data de 1 aprilie 2003, la Spitalul de Urgență Floreasca, în urma unui stop cardiac. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com

La mulți ani Adrian Pleșca! cunoscut drept “Artan”, fondator al formației Timpuri Noi

(Adrian Pleşca, la concertul Ziua Verde, în Piaţa Revoluţiei, Bucureşti, foto wikipedia)

Adrian Pleșca (n. 31 martie 1961) este un cântăreț român.

A studiat vioara la grădiniță, pianul în clasele I-VII și contrabasul în clasa a VIII-a. A urmat cursurile Facultății de Metalurgie din cadrul Universității Politehnice din București și a lucrat la Combinatul Siderurgic Călărași.

În octombrie 1982 a început să cânte cu formația “Timpuri Noi”, pe care a fondat-o împreună cu prietenul său din copilărie, Răzvan Moldovan și a devenit cunoscut drept “Artan”. După 1990, trupa a ajuns celebră cu piese ca „Stere" “Perfect” sau „Tanța".

Din august 1990, Adrian Pleșca cântă în Corul Radio.

În cei aproape 30 de ani de “Timpuri Noi”, Artan a făcut o pauză de cinci ani, între februarie 2001 și 2006, când a înființat trupa “Partizan”, ce avea să dea lovitura cu piesa „Fata mea", o melodie fredonată de toată lumea datorită versurilor ironice.

În 2004, trupa “Partizan” s-a destrămat iar Artanu a reînființat trupa “Timpuri Noi”. În 2009 părăsește formația. Reînfințează formația “Partizan” în 2011. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com

1879: A fost înființată Academia Română

(Membrii Societății Academice (august 1867), foto wikipedia)

1879: A fost înființată Academia Română.

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Prin statutul său, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România.

La mijlocul secolului al XIX-lea, în plin proces de formare a noului stat național român, societatea și lumea culturală românească aveau nevoie de o modernizare majoră și de reforme care să accelereze progresul cultural și științific al spațiului românesc. Academii, în sensul vechi al cuvântului, fuseseră înființate încă din secolul al XVI-lea, atât în Țara Românească (la București, circa 1689) cât și în Moldova (Iași, 1707), care mai târziu s-au transformat în primele universități românești. Premergător apariției Academiei Române, s-au înființat mai multe societăți culturale, precum cele de la Brașov (1821), București (1844), Cernăuți (1862). Succesorii lor au încurajat ideea înființării unui institut central care să reunească cele mai importante personalități culturale ale României, după modelul academiilor occidentale.

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 și programul amplu de reforme, care i-a urmat, au creat condițiile necesare pentru punerea în practică a ideii înființării unui înalt for cultural. Intelectualii români își dădeau seama că unitatea politică nu era posibilă fără o unitate culturală. Ioan Maiorescu propunea, la 1860, „o societate academică care să concentreze activitatea erudiților români ... pentru cultura limbii, pentru scrisul istoriei naționale”. Proiectul său nu s-a materializat, însă fiul său, Titu Maiorescu, avea să ia parte la înființarea noii academii. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com

Elena Farago, poetă româncă care a compus poezii pentru copii, s-a născut acum 141 de ani

(Elena Farago a fost o poetă româncă care a compus poezii pentru copii, foto wikipedia)

Elena Farago (n. 29 martie 1878, Bârlad – d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă română care a compus poezii pentru copii. Creațiile cunoscute sunt „Cățelușul șchiop”, „Gândăcelul”, „Cloșca”, „Sfatul degetelor” și „Motanul pedepsit”.

Date biografice

S-a născut pe 29 martie la Bârlad în familia Francisc și Anastasia Paximade. În anul 1890 a rămas orfană de mamă și a fost nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor mai mici. În 1895 Elena a rămas și fără tată, ceea ce a dus la plecarea ei la București, unde a locuit la un frate mai mare. S-a angajat ca guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, unde a luat contact cu literatura clasicilor. Tot aici l-a cunoscut pe Francisc Farago, cel care avea să-i devină soț. Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl semnează “Fatma”. În 1902 publică prima poezie în ziarul România muncitoare.

În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poezii, “Versuri”, la îndemnul lui Nicolae Iorga, a cărui prietenă și confidentă a fost. Din 1907 se stabilește la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. În această perioadă l-a adoptat pe fiul său, Mihnea. În 1913 se va naște fiica Elenei, Cocuța.

Elena Farago este laureată de către Academia Română cu Premiul „Adamachi” pentru volumele “Șoapte din umbră” (1908) și “Traduceri libere” (1908), iar apoi pentru volumele “Șoaptele amurgului”, “Din traista lui Moș Crăciun”, apărute în 1920.

Elena Farago s-a stins din viață în 1954 la Craiova, după o lungă suferință.

Una dintre creatiile sale „Era o fântână“, a fost introdusa in melodii cantate de Margareta Paslaru si Celelalte Cuvinte (recitata de Florian Pittis). link https://youtu.be/BDnMBLdWQHw

Iata versurile:

Pe-o lungă și aspră și stearpă șosea,

Ca toate șoselele lumii.

Pe-o lungă și aspră și stearpă șosea,

Era o fântână cu ciutura grea.

Căci apa-și clădise, trecând peste ea,

În straturi, pojghițele humii.

Era o fântână cu cumpăna grea,

Ca toate fântânile vieții.

Era o fântână cu cumpăna grea,

Cu apa sălcie și caldă și rea.

Dar furca cu brațele-ntinse pândea,

Momind de departe drumeții.

Zoreau însetații s-ajungă să bea,

Ca toți însetații din viață.

Trăgeau cu putere de cumpăna grea

Dar apa sălcie și caldă-i gonea.

Și-ades câte unul mai tânăr pleca

Cu lacrimi de ciudă pe față.

Și-ades câte unul mai vârstnic râdea

Ca toți ce-o cunosc: APA VIEȚII.

Era o fântână cu cumpăna grea

(rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com

Frontul Național Democrat a câștigat primele alegeri parlamentare comuniste, acum 71 de ani. Cum și de ce?

(Împărțirea pe regiuni și raioane a Republicii Populare Române, (1953), foto wikipedia)

1948: În Republica Populară Română au loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile au fost câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate.

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

Din anul 1954, grafia numelui țării a fost schimbată în Republica Populară Romînă, conform normelor ortografice din acea perioadă. În anul 1963 s-a revenit la scrierea cu "â" a numelui țării: Republica Populară Română.

Imnul de stat al Republicii Populare Române a fost “Zdrobite cătușe”, din 1948 până în 1953, schimbat apoi de “Te slăvim, Românie!” (care a rămas imn de stat și după proclamarea Republicii Socialiste România, până în anul 1977). Ambele au muzica scrisă de Matei Socor.

…

Regele Mihai nu era mulțumit de direcția în care se îndrepta guvernarea, dar încercările de a-l forța pe Petru Groza să demisioneze, prin refuzul de a promulga orice decret (așa-numita „Grevă regală”), au eșuat. Petru Groza, în schimb, a ales să aplice decretele-lege fără a mai avea semnătura regelui Mihai. Pe 8 noiembrie 1945, o demonstrație anticomunistă și promonarhică în fața Palatului Regal din București a fost zădărnicită de forțele de ordine, care au operat numeroase arestări, au rănit și chiar au ucis un număr necunoscut de protestatari.

Planul din martie 1945

Dorința comuniștilor sovietici de integrare mai rapidă a României în sfera de influență a URSS s-a concretizat prin așa-numitul plan din martie 1945, care avea drept scop distrugerea tuturor fundamentelor statului și înlocuirea lor cu altele de model sovietic. Acesta cuprindea un plan de comunizare a României pentru trei ani și două planuri de dezvoltare a instituțiilor comuniste, fiecare pe o perioadă de câte 5 ani. (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com

Acum 112 de ani, Constantin Brâncuși, renunța la serviciile lui August Rodin. De ce?

(Constantin Brâncuși, foto wikipedia)

1907: Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: “Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră.

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franța) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al “Academiei Române”. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, “Brancusi”, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.

(foto wikipedia)

Auguste Rodin (născut François-Auguste-René Rodin) (n. 12 noiembrie 1840, Paris - d. 17 noiembrie 1917, Meudon-la-Forêt) a fost un sculptor, grafician și pictor francez în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Rodin a revoluționat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, pornind de la experiența directă. Prin atelierul lui au trecut mulți sculptori, printre care Antoine Bourdelle, Charles Despiau, Aristide Maillol. În 1907, aici a lucrat și Constantin Brâncuși, care, părăsind atelierul după numai câteva luni, și-a justificat plecarea spunând: "Nimic nu se poate înălța la umbra marilor arbori!". (rezumat wikipedia)

https://rural-braila.blogspot.com