1848: A fost sfințit drapelul național tricolor
(drapel, foto wikipedia)
1848: A fost sfințit drapelul național tricolor, adoptat prin
decret la 14 iunie de către Guvernul revoluționar de la București;
drapelul avea culorile albastru, galben, roșu și avea înscrisă
deviza „Dreptate, Frăție".
A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat, a
hotărât: înființarea unei armate populare române în frunte cu
Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoașterea
naționalității române.
Eftimie Murgu (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul
Caraș-Severin - d. 30 aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist și
profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul
revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la
Debrețin), apoi avocat în Budapesta.
Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, numită apoi Câmpia
Libertății, în timpul careia s-a depus juramântul pe Constituție
și s-a aprobat constituirea Guvernului provizoriu.
Eftimie Murgu a fost unul dintre cei mai clarvăzători revoluționari
democrați pașoptiști români, una din marile personalități
pașoptiste "care n-a pregetat a se jertfi pentru obșteasca
fericire a poporului și a țării". El își începe
activitatea în 1830 când intră în viața publică odată cu
tipărirea lucrării sale "Combaterea dizertației" -
(Wiederlegung) - ca răspuns împotriva defăimărilor maghiarului
Sava Tököly, care punea la îndoială autenticitatea limbii și
istoriei poporului român. La activitatea cărturărească a lui
Murgu se adaugă și faptul că a fost unul din deschizătorii de
drum ai învățământului filosofic în limba română.
(Eftimie Murgu, foto wikipedia)
În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar al
absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la
Debrețin unde votează detronarea habsburgilor, fapt care va
constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va
fi condamnat la moarte; el declarându-se împotriva oligarhiei
Bisericii Ortodoxe Sârbești conduse de Iosif Rajacič, dispută ce
avea ca temei și scop obținerea dreptului ca Biserica Ortodoxă din
Banat și Transilvania să-și desfășoare activitatea în limba
maternă.
În concepția sa revoluționară, Eftimie Murgu era un adept
înflăcărat al ideii de republică, un neobosit luptător pentru
desființarea relațiilor feudale cât și pentru unitate națională
a românilor.
În iarna anului 1848 Eftimie Murgu era la a doua detenție, iar la 6
februarie procesul lui se reia; el cerând să fie dus în fața
împăratului. Astfel, datorită manifestațiilor tineretului român
din Pesta, Murgu este eliberat la 9 aprilie. După câteva zile i se
propune de către Timotei Cipariu să prezideze Adunarea de la Blaj,
ofertă pe care o refuză.
La 24 iunie este ales deputat simultan în circumscripțiile
electorale Lugoj, Oravița și Făget. Cu ocazia validărilor la
ședința Adunării Naționale din 6 iulie 1948 va opta pentru
mandatul Lugojului.[3] Obține dreptul de a convoca o adunare
populară la Lugoj și la 27 iunie în deschiderea adunării este
proclamat președinte al acesteia.
Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din
Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important
pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea
de eliberare socială și națională și consolidarea unității
naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare
națională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru
cultural și renumit centru muzical. Este a doua unitate urbană ca
mărime și importanță din județul Timiș, după Municipiul
Timișoara. Conform recensământului din 2011, Lugojul are o
populație de 40.361 locuitori (2011), iar la 1 Iulie 2016 - 47.445
locuitori.
1870 mai 12 – moare la Buda, fiind înmormântat în cimitirul
Kerepesy din Budapesta. (rezumat wikipedia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti comentarii si completari sunteti bineveniti!