Legea organizarii
meseriilor
Acum
116 ani mai, precis in anul 1902,
intră
în vigoare „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub
numele de “Legea Missir”, adoptată la 5 martie 1902.
Iata
ce cuprinde aceasta lege:
“PARTEA I
Exerciţiul meseriilor
CAP. I
Dispoziţiuni generale
1. Oricine este liber a
exercita orice meserie, din cele mai jos enumărate, dacă
îndeplineşte condiţiunile prescrise de legea de faţă.
Aceste meserii sunt cele
exercitate de: abagiu, alanutgiu, argintar, armurier; bărbier,
blânar, boiangiu, brodistă, brutar; căldârar, caretaş,
carlonagist, cavai, ceaprazar, ceascornicar, ceramist, ciselar,
cioplitor de piatră, cismar, coafor, cofetar, cojocar, corsetier,
croitor, cuferar, curelar, cusătoreasă, cuţitar; decorator,
dogar, dulgher; ferar, floristă; giuvaergiu, gravor, giamgiu;
incadrator, instalator de apă, gaz, electricitate, etc.; lăcătuş,
lampist, legător de cărţi, litograf, lumânărar; mănuşar,
mecanic, modistă, mozaist; olar, ornamentist; pălărier, pantofar,
parchetai', pavator, perier, plăpumar, polcilor; rotar; săpunar,
scărar, sculptor, sculptor în lemn, şelar, sobar, sforar,
strungar, stucator; tăbăcar, tapetar, tapiţer, tâmplar, ţesător,
tinichigiu, tipograf, tricotai', turnător de metale; umbrelar;
văpsitor; zidar, zugrav.
1.
Nu sunt supuse legei de
faţă fabricile,
atelierele mari, industria casnică; asemenea nu intră în
prescripţiunile legei prezente locuitorii rurali cari, la sate, pe
lângă altă profesiune, exercită şi meseria de: cioplitor; dogar,
dulgher, ferar; rotar; sobar; tâmplar; zidar; cojocar.
Aceste două tablouri se pot
modifica de consiliul de miniştri, în urma referatului ministrului
agriculturei, industriei, comerţului şi domeniilor, conform cu
avizul dat de Camera de Comerţ şi Industrie.
2. Femeile măritate cari, cu
autorizaţiunea expresă sau tacică a bărbatului, exercită o
meserie, nu mai au nevoie de nici o autorizaţiune pentru orice act
privitor la meseria lor sau pentru a sta în judecată.
3. Minorii pot fi emancipaţi
în orice caz la vârsta de 18 ani împliniţi.
Minorii emancipaţi sunt
consideraţi, în cât priveşte meseria lor, ca majori.
4. Străinii spre a fi
admişi, conform condiţiunilor acestei legi la exerciţiul unei
meserii, vor trebui să dovedească că există în ţara lor dreptul
pentru reciprocitate pentru români.
În lipsă de o asemenea
dovadă, ei vor trebui să obţină autorizaţiunea prealabilă de la
Camera de Comerciu şi Industrie.
Prezenta lege nu derogă
întru nimic la Convenţiunile internaţionale în această materie.
Străinii întrebuinţaţi la
o întreprindere oarecare, pentru vreuna din meseriile prevăzute la
art. l, în baza unui contract anterior legei de faţă, sunt
scutiţi, pe tot timpul duratei acelui contract, de condiţiunile
prescrise de această lege.
5. Oricine poate exercita una
sau mai multe meserii, dacă îndeplineşte condiţiunile ce se cer
pentru exerciţiu fiecărei din ele.
6. Orice meseriaş este liber
aşi exercita meseria sa nu numai în localitatea unde există
corporaţiunea din care face parte, ci şi în orice altă
localitate.
În cazul din urmă, el va fi
supus şi la sarcinele membrilor corporaţiunei din localitate,
proporţional cu timpul exerciţiului meseriei, după cum se va
regula prin statutele acelei corporaţiuni.
7. Toate cestiunile
privitoare la aplicarea legei de faţă se vor rezolva, după cererea
oricărui interesat, de camera de comerciu şi Industrie şi cu drept
de apel la ministrul agriculturei, industriei, comerciului şi
domeniilor, conform art. 60.
CAP. II
Condiţiunile de
admisibilitate ia exerciţiul meseriilor
A.B. Patroni, maeştri.
8. Nimeni nu e admis a
exercita o meserie pe socoteala sa proprie şi a-şi face din
exerciţiul meseriei principala sa preocupare, dacă nu va avea
brevetul de maestru.
Numai maeştrii pot
întrebuinţa în exerciţiul meseriei lor, elevi sau lucrători. În
cazul acesta, ei se mai numesc patroni. Societăţile, precum şi
orice particular, pot întreprinde exercitarea oricăreia din
meseriile arătate la art. 1, întrebuinţând însă numai meseriaşi
cari să îndeplinească condiţiunile prezentei legi.
9. Brevetul se va libera în
mod obligatoriu de comitetul corporaţiunei oricărei persoane:
1. Care a fost lucrător la
un patron cel puţin doi ani;
2. Care are o diplomă de
absolvirea unei şcoli speciale, diplomă recunoscută de minister ca
echivalentă cu brevetul de maestru;
3. Care va dovedi că a
condus cel puţind doi ani un atelier în meseria pentru care are
brevetul de maestru;
4. Care va trece un examen
înaintea unei comisiuni de trei membri,
După trecerea acestui
termen, dacă nu se va fi liberat brevetul se va considera că
comitetul a refuzat liberarea lui.
10. În caz când comitetul
corporaţiunei ar refuza sau ar libera fără drept brevetul prevăzut
de articolul precedent, Camera de comerciu şi industrie va libera
sau va anula brevetul.
Contra deciziunei Camerei de
comerciu şi industrie se poate face de orice parte interesată, în
termen de o lună de la data deciziunei, recurs la minister.
11. Comitetul corporaţiunei
va ţine un registru special de toate brevetele liberate.
12. Orice lucrător trebuie
să aibă un carnet.
13. Carnetul se eliberează
în mod obligatoriu de comitetul corporaţiunei oricărci persoane:
1. Care are un certificat de
elev;
2. Care are un act recunoscut
ca act echivalent cu certificatul de elev (art. 18);
3. Care va dovedi că a
lucrat într'o fabrică, atelier sau şantier, în ţară sau în
străinătate, cel puţin cinci ani în specialitatea sa;
4. Care va trece un examen
conform art. 9. No. 4.
14. Dispoziţiunile coprinse
în aliniatul ultim de la art. 9, în art. 10 şi 11 se vor aplica şi
la lucrători.
C).
Elevi
15. Elevul poate intra, cu
plată sau fără plată, la un patron pentru învăţătura unei
meserii.
16. Copii care n'au împlinit
12 ani nu pot fi primiţi ca elevi.
Cu toate acestea, se poate
face excepţiune, cu autorizaţia Camerei de comerciu şi industrie.
În meseriile însă cari pot
fi vătămătoare sănătăţei sau nepotrivite cu forţele fizice
ale copiilor, aceştia nu vor fi primiţi ca elevi de cât de la 14
ani împliniţi.
17. Învăţătura la un
patron va ţine de la trei ani cel puţin până la cinci ani cel
mult.
Camera de comerciu şi
industrie, cu aprobarea ministerului agriculturei, industriei,
comerţului şi al domeniilor, poate admite exepţiuni pentru unele
meserii.
Patronul este obligat a da
elevului o dovadă de timpul cât a învăţat la dânsul.
Pe baza unor asemenea dovezi,
comitetul corporaţiunei este obligat, în termen de 15 zile cel mult
de la cerere, a libera elevului, după împlinirea termenului cerut
pentru învăţătură, un certificat de elev.
18. Ministrul, luând avizul
Camerei de comerciu şi industrie, va hotărî pe cale reglementară
cari sunt instituţiunile şcolare sau industriale din ţară ori din
străinătate ale căror certificate vor fi considerate ca
evhivalente cu certificatul de elevi.
Comitetul corporaţiunei este
obligat a recunoaşte acele certificate ca certificate de elev. În
caz de contestaţiuni, se vor aplica dispoziţiunile prevăzute de
art. 10.
19. Dispoziţiunile coprinse
în art. 11 se aplică şi la elevi.
CAP. III
Relaţiunite dintre patroni
şi elevi, lucrători sau meseriaşi.
A. Dispoziţiuni generale
20. Relaţiunile dintre
patron şi elevi, lucrători sau maeştri, se regulează prin legea
de faţă şi prin convenţiunile părţilor.
În nici un caz, sub pedeapsa
de nulitate, nu se poate deroga prin convenţiuni la dispoziţiunile
cuprinse în art. 22.
21. Contravenţiunile în
numele minorilor se vor încheia în scris de reprezentanţii lor
legali.
22. Orice convenţiune dintre
elevi, lucrători şi patroni, nu va fi definitivă de cât după
trecerea unui termen de încercare.
Acest termen va fi de o lună
pentru elevi şi de 15 zile pentru lucrători.
B.
Dintre patron şi elevi
23. Elevul este supus
disciplinei părinteşti a patronului; în lipsa acestui din urmă,
el datoreşte ascultare lucrătorului care-i ţine locul.
24. Elevii cari n'au împlinit
14 ani nu pot fi obligaţi să lucreze mai mult de 8 ore pe zi şi
cei în vârstă de 14-16 ani nu pot fi obligaţi să lucreze mai
mult de 10 ore, în cari să cuprindă şi orele de şcoală.
Acest timp de lucru nu va
putea fi continuu, ci întrerupt cel puţin cu un repaus de o oră.
25. Elevii mai tineri de 16
ani nu pot fi întrebuinţaţi noaptea la lucru, adică de la 8 ore
seara până la 5 dimineaţa.
26. Patronul este dator:
1. Să înveţe pe elev
meşteşugul prin povăţuire şi ocupaţiune;
2. Să îngrijească de
creşterea morală şi religioasă a elevului, lăsându-i timp liber
de a azista la serviciul divin în zilele de sărbătoare ale
religiei lui şi priveghând ca elevul să îndeplinească această
îndatorire;
3. Să oblige pe elev să
meargă la şcoală;
4. Să vestească pe părinţii
elevului sau pe reprezentanţii lui legali, precum şi pe directorul
şcoalei, despre veri-o boală de care ar suferi, precum şi despre
orice eveniment grav ce ar putea să-i intereseze.
27. Patronul va întrebuinţa
pe elev numai la lucrările meşteşugului şi potrivit cu vârsta şi
cu puterea lui fizică.
El nu-l poate obliga a face
servicii domestice.
El e dator să vegheze ca
elevul să nu fie jignit în demnitatea sa de către oamenii casei.
28. În cazul în care elevul
ar fugi de la patronul său, reprezentanţii săi legali vor fi
somaţi de comitetul corporaţiunei să-l readucă în serviciu, şi,
în cazul în care nu s'ar supune la această somaţiune, dânşii
vor fi responsabili de păgubiri către patron.
29. Patronul care, cu bună
ştiinţă, va fi primit pe un elev fugar, este obligat solidar cu
elevul să despăgubească pe fostul patron de paguba ce i-a cauzat
fuga elevului.
30. Patronul poate rezilia
imediat contractul:
1) Dacă elevul comite veri-un furt, abus de
încredere sau escrocherie;
2) Dacă loveşte sau insultă grav pe
patron sau pe o persoană din familia lui;
3) Dacă elevul este atins
de o boală contagioasă.
31. Patronul va putea rezilia
contractul după o denunţare cu 15 zile înainte;
1) Dacă elevul
nu'şi îndeplineşte datoriile impuse prin lege sau prin
convenţiune;
2) Dacă elevul este incapabil să înveţe meşteşugul;
3) Dacă elevul este atins de
o boală care ţine mai mult de două luni;
4) Dacă patronul voeşte
să înceteze exerciţiul meseriei sale.
În cazul din urmă, patronul
este dator să despăgubească pe elev de cheltuielile ce va avea
până la intrarea lui la alt patron.
32. Elevul sau reprezentatul
său legal poate rezilia imediat contractul:
1) Dacă patronul
abuzează de dreptul său de disciplină părintească;
2) Dapă
patronul comite acte imorale sau pedepsite de lege contra elevului;
3) Dacă viaţa sau sănătatea elevului ar fi compromisă în caz
cînd ar continua cu lucrul.
33. Elevul sau reprezentatul
său legal poate rezilia contractul, după o denunţare făcută cu
15 zile înainte:
1) Dacă patronul nu îndeplineşte datoriile pe
cari legea sau contractul părţilor i le impune faţă de elev;
2)
Dacă patronul se strămută cu meseria sa într'o altă comună;
3)
Dacă patronul e atins de o boală care ţine mai mult de două luni
şi nu'şi pune un locţiitor;
4) Dacă patronul este declarat în
stare de faliment;
5) Dacă elevul vrea să îmbrăţişeze o altă
meserie sau o altă carieră.
În cazul prevăzut la No.4,
rezilierea va putea avea loc în acelaşi mod şi din partea
sindicului falimentului; în cazul prevăzut la No.5, patronului se
cuvine o dreaptă despăgubire.
C.
Dintre patron şi lucrători
34. Patronul nu poate impune
lucrătorilor muncă străină meşteşugului lor sau convenţiunei
lor.
În ori-ce caz, munca trebue
să fie într'o măsură potrivită cu puterea lor fizică.
El nu-i poate obliga, dacă
nu există obligaţiune convenită, a face servicii casnice.
35. Un patron nu poate lua un
lucrător al cărui contract cu un alt patron n'a expirat sau n'a
fost reziliat.
În caz contrariu, ambii sunt
responsabili solidar de despăgubirea cuvenită patronului părăsit.
36. Patronul are drept să
ceară ori cât de la lucrător ca să'i încredinţeze carnetul spre
păstrare.
Acest carnet se va prezenta
de patron la ori-ce cerere a autorităţilor competinte.
37. Când lucrătorul
părăseşte lucrul patronului, acesta este dator să'i restitue
carnetul, împlinind cu conseciinţă numai însemnările coprinse în
acel carnet.
38. Convenţiunea dintre
patron şi lucrător poate fi reziliată, afară de stipulaţiune
contrarie, printr'o denunţare făcute cu 15 zile înainte.
Cu toate acestea, lucrătorul
nu va putea uza de această facultate de cât după ce va fi terminat
lucrul început, dacă s'a învoit cu bucata; sau, în caz când a
primit un avans asupra salariului, până ce n'a făcut lucrarea
potrivit acelui avans, afară numai dacă ar preferi să restitue
avansul.
39. Patronul care dă
drumului unui lucrător înainte de împlinirea termenului de
denunţare arătat în articolul precedent, este dator să'i
plătească, la plecare, salariul la care lucrătorul avea drept în
cursul acelui termen, şi acest salariu va fi îndoit dacă
lucrătorul primea şi hrană.
40. Patronul poate rezilia
imediat contractul: 1) Dacă lucrătorul nu îndeplineşte
condiţiunile contractului; 2) Dacă lucrătorul este atins de o
boală contagioasă; 3) Dacă lucrătorul a lovit sau insultat grav
pe patron sau pe ori-cine din ai casei; 4) Dacă lucrătorul a
săvârşit veri-un furt, abus de încredere sau escrocherie; 5) Dacă
lucrătorul, prin imprudenţă şi fără a ţine seamă de poveţile
ce i se dau, pune în pericol siguranţa casei sau a stabilimentului.
41. Dacă lucrătorul este
chemat la serviciul militar, convenţiunea se resiliazâ de drept şi
fără despăgubiri.
Dacă este chemat la
concentrări, convenţiunea nu se reziliază, dar lucrătorul n'are
drept la salariu pe timpul cât lipseşte.
42. Lucrătorul poate rezilia
imediat contractul: 1) Dacă patronul nu îndeplineşte datoriile
luate prin contract; 2) Dacă patronul este atins de o boală
contagioasă; 3) Dacă patronul sau alt cine-va al casei loveşte sau
insultă grav pe lucrător; 4) Dacă sănătatea ori viaţa
lucrătorului ar fi în pericol când ar continua cu lucrul; 5) Dacă
patronul săvârşeşte sau îndeamnă pe lucrător să săvârşească
acte imorale.
D. Dintre patron şi maeştri.
43. Dispoziţiunile coprinse
în art. 34, 35 şi 38-42 se aplică şi la maeştri cari se
angajează să lucreze la un patron.
Partea II
Corporaţiunile
CAP. I
Dispoziţuni generale
44. În orice comună,
meseriaşii de aceiaşi meserie sau de meserii similare, sau chiar de
orice meserii, pot constitui o corporaţiune.
Spre acest sfârşit, se cere
că numărul meseriaşilor să fie cel puţin de 50, cari să aibă
exerciţiul drepturilor civile şi politice 1/2 din numărul total al
meseriaşilor să hotărască prin majoritatea lor despre
constituirea corporaţiunei.
Când meseriaşii sunt de
diferite meserii, se cere consimţământul majoritâţei fie-cărei
specialităţi.
Dacâ într'o comună nu va
fi numărul suficient de meseriaşi spre a constitui o corporaţiune,
ori-ce meseriaş este în drept a se înscrie la corporaţiunea din
comuna învecinată.
45. Orice meseriaş din
comună face parte de drept şi în mod obligatoriu din corporaţiunea
specialitâţei sale.
46. Nimeni nu poate face
parte din mai multe corporaţiuni, chiar dacă exercita mai multe
meserii.
În cazul din urmă, el poate
alege corporaţiunea din care voeşte a face parte.
47. Într'o corporaţiune nu
poate fi admis ca membru onorar de cât un maestru care a încetat de
a mai exercita meseria.
48. Corporaţiunile sunt
persoane juridice.
Ele însă nu vor putea
dobândi imobilele de cât cele necesare pentru sediul lor sau al
diferitelor instituţiuni ce vor crea.
Asemenea nu pot împrumuta,
înstrăina şi impoteca averea lor fără aprobarea Camerei de
comerciu şi industrie, conform art. 49.
49. În caz când
corporaţiunea ar dobândi imobile în contra dispoziţiunilor
prevăzute de alin.2 de sub articolul precedent, se va putea cere de
ori-ce partea interesata anularea dobândirei pe tot timpul cât
imobilele vor fi patrimoniul corporaţiunei, până la introducerea
cererei procuratorului tribunalului situaţiunei imobilelor de a se
vinde prin licitaţiune publică.
Preţul se va vărsa la casa
corporaţiunei.
50. Corporaţiunile nu pot
face comerciu, nici organiza întreprinderi de lucrări, nici
exercita meserii pe socoteala lor proprie.
Ele nu se pot abate nici
într'un chip de la scopul pentru care sunt create prin legea de
faţă.
51. Orice corporaţiune
trebue să-şi aibă statutele sale, aprobate de Camera de comerciu
şi industrie, conform articolului următor.
52. Camera de comerciu şi
industrie e datoare a se pronunţa asupra aprobărei statutelor unei
corporaţiuni în termen de o lună de la comunicarea ce i se va face
acelor statute.
În contra încheerei Camerei
de comerciu pot apela: la ministrul agriculturei, industriei
comerciului şi domeniilor, ori-ce membru din corporaţiune, precum
şi comisarul guvernului, în termen de 15 zile de la darea acelei
încheeri. Ministrul se va pronunţa de odată asupra cererilor de
apel, în termen de 14 zile de la expirarea termenului de apel.
53.
Statutele vor conţine:
1) Meseriile cari au să
formeze corporaţiunea;
2) Drepturile şi datoriile membrilor
corporaţiunei;
3) Cuantumul cotizaţiunilor fie-cărui membru, care
însă nu va putea trece peste 4, din salariul anual al unui membru;
4) Modul compunerei şi alegerei, precum şi întinderea
atribuţiunilor comitetului corporaţiunei;
5) Modul de constituire
şi de funcţionare al adunărei generale a corporaţiunei;
6) Modul
de administrare şi de control al averei corporaţiunei, precum şi
modul de verificare al bilanţului anual;
7) Dispoziţiunile
privitoare la persoanele cari au să reprezinte corporaţiunea afară
sau pe lângă comitetul corporaţiunei, faţă de autorităţi sau
faţă de cei de al treilea;
8) Condiţiunile în care se pot schimba
statutele.
54. Statutele corporaţiunei
nu vor conţine nici o dispoziţiune care să restrângă sau să
paralizeze drepturile asigurate membrilor prin legea de faţă.
55. Corporaţiunea are de
scop:
1) De a des volta onoarea
profesională şi de a menţine ordinea şi unirea între meseriaşi;
2) De a apăra interesele comunale ale meseriei sau ale meseriilor
cari formează corporaţiunea;
3) De a îngriji de starea morală şi
de perfecţionarea cunoştinţelor technice ale lucrătorilor şi
elevilor;
4) De a organiza ajutorul mutual printre meseriaşi;
5) De
a face ca meseriaşii să se deprindă a supune rezolvarea
neînţelegerilor dintre ei la comisiunea de arbitri.
56. Corporaţiunile sunt
datoare potrivit mijloacelor de care vor putea dispune:
1) Să
înfiinţeze case de asigurări sau să asigure pe membrii
corporaţiunei la societăţi de asigurare contra boalelor,
accidentelor, infirmităţilor, cazurilor de moarte;
2) Să
înfiinţeze birouri pentru plasare de elevi şi lucrători;
3) Să
înfiinţeze sau să subvenţioneze şcoli speciale şi de adulţi.
În aceste şcoli numărul
şcolarilor români va fi, în orice caz, cel puţin 3/4.
57. În toate cazurile din
articolul precedent, corporaţiunea va face statute speciale, cari
vor fi aprobate conform art. 52.
Veniturile şi cheltuielile
fie-cărei din aceste instituţiuni vor face obiectul unei
contabilităţi speciale şi a unei gestiuni deosebite de aceea a
averei corporaţiunei.
Fondul în numerar sau efecte
se va conserva la Casa de depuneri.
58. Două sau mai multe
corporaţiuni se pot asocia pentru îndeplinirea în comun a
îndatoririlor ce li sunt impuse de art. 56.
59. Două sau mai multe
corporaţiuni pot să fuzioneze şi să formeze o singură
corporaţiune.
În cazul acesta averea
fiecărei corporaţiuni va servi întâiu la plata datoriilor şi
împlinirea obligaţiunilor contractate şi restul va deveni averea
nouei corporaţiuni.
60. Corporaţiunile sunt sub
privigherea şi autoritatea Camerei de comerciu şi industrie în a
cărei circumscripţiune se află.
Orice hotărâre a adunărei
generale sau a comitetului corporaţiunei poate fi atacată cu apel
la Camera de comerciu şi industrie.
Termenul de apel este de o
lună de la data încheierei hotărârei.
Hotărârile Camerei de
comerciu şi industrie sunt supuse recursului, în termen de 15 zile
de la data închierei lor, la ministerul de agricultură, industrie,
comerciu şi domenii.
Dreptul de apel şi de recurs
se va putea exercita de comisarul guvernului, de comitetul
corporaţiunei şi de un număr de cinci membrii ai corporaţiunei.
Atât apelul, cât şi
recursul, exercitat de comisarul guvernului, suspendă executarea
hotărârilor.
61. Pe lângă fiecare
corporaţiune, ministerul de agricultură, comerciu, industrie şi
domenii numeşte dintre membrii corporaţiunei un comisar al
guvernului, care are să vegheze ca legea şi statutele să fie
observate.
El trebuie să fie
încunoştiinţat despre orice convocare a adunărei generale a
membrilor corporaţiunei şi trebuie să ia parte la toate adunările.
El îndeplineşte
însărcinările sale în mod gratuit.
Ministerul va putea numi
inspectorii cari să supravegheze aplicarea legei, regulamentelor şi
statutelor.
62. Organele de
administraţiuni şi reprezentaţiune ale corporaţiunei sunt
adunarea generală şi comitetul corporaţiunei.
CAP. II
Adunarea generală
63. Adunarea generală
ordinară a corporaţiunei se compune din toţi membrii
corporaţiunei, fără deosebire dacă sunt patroni, maeştri sau
lucratori, afară de dispoziţiunile contrarii prevăzute prin
statute, sau de excepţiunile coprinse în legea de faţă.
Comisarul guvernului face
parte din adunarea generală şi o presidează până' şi alege
preşedintele.
64. Pot lua parte la adunarea
generală toţi membrii corporaţiunei cari sunt majori şi n'au
perdut exerciţiul drepturilor civile şi politice.
65. Atribuţiunile adunărei
generale ordinare sunt : 1) Alegerea preşedintelui adunărei; 2)
Votarea regulamentului interior al adunărei; 3. Votarea budgetului
anual al corporaţiunei; 4) Examinarea şi aprobarea socotelilor; 5)
Aprobarea cotizaţiunilor fixate de comitetul corporaţiunei. Votarea
şi modificarea statutelor, precum şi alegerea membrilor comitetului
corporaţiunei, se va face în adunări speciale, compuse numai din
membrii corporaţiunei cari se bucură de toate drepturile civile şi
politice.
66. Adunarea generală trebue
să fie întrunită cel puţin odată pe an. Epoca întrunirei şi
durata adunărei generale se vor fixa prin statute.
Convocarea adunărei generale
se poate face ori-când atât de comitetetul corporaţiunei, cât şi
de comisarul guvernului.
Ei sunt datori să o convoace
când o va cere o treime din membrii corporaţiunei.
67. Membrii corporaţiunei,
cari nu vor fi achitat cotizaţiunile lor, pot fi opriţi prin
statute de a lua parte pe un timp mărginit la adunarea generala.
Adunarea generală nu va
alege comitetul corporaţiunei, el se va numi de Camera de comerţ şi
industrie, cu aprobarea ministrului agriculturei, industriei,
comerţului şi domeniilor.
70. Numai membrii
corporaţiunei cari se bucură de drepturile civile şi politice pot
fi aleşi în comitetul corporaţiunei.
71. Nimeni nu poate refuza
alegerea făcută în persoana sa de preşedinte sau membru al
comitetului corporaţiunei.
Ei îndeplinesc îndatoririle
lor în mod gratuit.
72. Comitetul corporaţiunei
rezolvă toate afacerile ce, prin lege sau prin statute, nu sunt
rezervate adunărei generale sau altor organe speciale.
În comunele unde nu vor
exista corporaţiuni, atribuţiunile comitetului, în cazurile
prevăzute de art. 9, 11, 13 şi 14, vor trece la comitetul
corporaţiunei din comuna cea mai apropiată, după cum se va fixa
prin regulamentul de administraţiune publică.
CAP. IV
Comisiunea de arbitri
73. În fiecare corporaţiune
se va întocmi o comisiune de arbitri chemată a dezlega
neînţelegerile dintre meseriaşi.
Ea va încerca mai întâi să
împace pe părţi. Dacă nu va reuşi, va judeca în mod sumar şi
va da hotărârea cu majoritate de voturi.
74. Comisiunea de arbitri se
compune din cinci persoane: din comisarul guvernului, ca preşedinte;
din doui membri aleşi de patroni şi din doui membrii aleşi de
lucrători.
Va fi un număr egal de
supleanţi aleşi în acelaşi mod ca şi membrii. Asemenea se va
numi şi un supleant al comisarului guvernului.
Alegerea membrilor şi
supleanţilor se face în adunări deosebite de patroni şi de
lucrători şi pe timp de trei ani. Aceşti patroni şi lucrători
vor fi majori şi se va bucura de exerciţiul drepturilor lor civile
şi politice. Li se poate acorda prin statute o indemnitate pentru
fiecare şedinţă.
75. Înaintea comisiunei de
arbitri părţile se prezintă şi se apără singure, fără advocat
sau sfătuitor.
76. Meseriaşii nu se vor
putea adresa la justiţia ordinară, pentru ori-ce afacere care intră
în competinţa comisiunei arbitrale, până ce mai întâiu nu se
vor fi prezentat înaintea acestei comisiuni spre a'i împăca şi
până ce nu se va fi constatat, printr'un proces-verbal încheiat de
ea, că s'a făcut această încercare şi care a fost rezultatul.
Pentru împăciuire,
comisiunea de arbitri poate să lucreze şi în număr de trei.
77. Dacă se va constata, în
modul arătat prin articolul precedent că părţile nu s'au putut
împăca, şi dacă ele vor consimţi, prin act scris, a se supune
judecăţei comisiunei de arbitri, renunţând la orice mijloc de a
ataca hotărârea ce se va pronunţa, acea hotărâre va fi
definitivă, irevocabilă şi executorie.
În ori-ce caz, hotărârea
deşi definitivă şi executorie, va putea fi anulată dacă partea
nemulţumită va introduce în termen de 10 zile libere, o acţiune
la tribunalele ordinare.Trecând acest termen fără a se introduce
acţiunea, hotărârea devine irevocabilă, adică nu se mai poate
anula.
Hotărârea se execută prin
agenţii administrativi.
Executarea se va putea
suspenda dacă partea condamnată va dovedi că, prin hotărârea
care se execută, i se aduce o vătămare ireparabilă ori dacă va
da cauţiune suficientă.
78. Un regulament de
administraţiune publică va regula procedura de urmat dinaintea
comsiunei de arbitrii.
PARTEA III
Dispoziţiuni penale şi
tranzitorii
CAP. I
Dispoziţiuni penaie
79. Pentru orice abatere de
la lege, regulamente sau statute, se poate da avertismente oricărui
meseriaşi de comitetul corporaţiunei, iar comitetul corporaţunei
de Camera de comerţ şi industrie şi de ministrul agirculturei,
industriei, comerţului şi domeniilor.
80. Se vor pedepsi cu amendă
de la 5-100 lei toţi aceia cari se vor abate de la art.
4,5,12,16,26,27,29,35,36 şi 37.
Asemenea se va pedepsi cu
aceiaşi amendă şi lucrătorul care a părăsit fără just motiv
pe patron şi i-a lăsat lucrul în suferinţă.
81. Se vor pedepsi cu amendă
de la 50-300 lei toţi aceia cari se vor abate de la art. 8,24, 25 şi
34.
82. Afară de pedeapsa
amendei, autorităţile administrative, după cererea comitetului
corporaţiunei, vor opri de a exercita meseria pe aceia cari nu vor
avea brevetul de maestru prevăzut de articolul 8, sau carnetul de
lucrător prevăzut de articolul 12.
83. Patronilor cari vor fi
condamnaţi pentru abaterile prevăzute de art. 26 sau 27, Camera de
comerţ şi industrie le va putea ridica pe timp mărginit dreptul de
a avea elevi sau lucrători minori.
84. În caz când comitetul
corporaţiunei, comisiunea de arbitri sau ori-ce alt organ al
corporaţiunei nu se conformă legei, regulamentelor şi statutelor,
ministrul agriculturei, industriei, comerţului şi domeniilor,
ascultând avizul Camerei de comerţ şi industrie, le poate dizolva.
În asemenea cazuri, se va procede la no ui alegeri, iar până la
alegerea comitetetelor se va numi unul provizoriu, conform art. 69
aliniatul ultim.
El poate inchide ori-ce
adunare genrală a corporaţiunilor pentru aceleaşi abateri.
În cazurile de mai sus, el
poate dizolva, după împrejurări, însăşi corporaţiunea, având
însă avizul conform al Camerei de comerţ şi industrie.
În caz de dizolvare a
corporaţiunei, averea va trece la comun unde se află reşedinţa
corporaţiunei. Venitul va aparţine comunei până se va putea
reînfiinţa corporaţiunea dizolvată spre a-şi relua averea.
85. Ori-care nu s'ar supune
la dizolvarea, închiderea sau suspendarea prevăzute în articolul
precedent, se va pedepsi cu amendă de la 200-1.000 lei. afară de
pedepsele prevăzute la alte legi pentru faptele săvârşite.
86. Amenzile pronunţate în
baza acestei legi se vor vărsa la casa corporaţiunei.
87. Judecătoriile de ocoale
judecă contravenţiunile prevăzute de art. 80 în prima şi ultima
instanţă, iar cclc prevăzute de art. 81 şi 85 cu drept de apel.
* 88. Acţiunea publică se
poate exercita de cei interesaţi, sau de comitetul corporaţiunei,
sau de comisarul guvernului.
Asemenea şi apelul.
Acţiunea publică se stinge
prin împăciuirea părţilor în ori-ce stare a fi procesul
pendinte.
89. Acţiunea publică,
pentru urmărirea faptelor prevăzute prin această lege, se prescrie
în patru luni dela săvârşirea lor.
CAP. II
Dispoziţiuni tranzitorii
90. Legea de faţă intră în
vigoare şease luni după publicarea ei în Monitorul Oficial.
91. Toţi cei cari, la
publicarea acestei legi. vor fi exercitat timp de doui ani o meserie
pe propria lor socoteală, se vor considera prin exepţiunc ca
maeştri şi li se va elibera brevetul de către Camera de comerţ şi
industrie.
Ei vor trebui să justifice,
in momentul cererei brevetului, că au plătit toate dările către
Stat, judeţ şi comună, datoritele anul care precede cererea.
În caz când camera de
comerţ şi industrie ar refuza sau ar libera fără drept un brevet,
se poate face de cei interesaţi apel la ministrul agriculturei,
industriei, comerţului şi domeniilor, care va statua definitiv.
Ministrul poate delega
această facultate unei comisiuni speciale, compusă din 3
funcţionari superiori din minister.
92. Tuturor lucrătorilor
cari, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor dovedi că
au lucrat efectiv într'o meserie cel puţin doui ani, li se va
libera prin excepţiune carnetul de lucrător, conform celor
prescrise în articolul precedent în privinţa brevetului de
maestru.
Se va putea libera carnetul
de lucrător asemenea persoanelor cari au absolvit o şcoală
specială, precum şi lucrătorilor sau elevilor aflători în
serviciu, recomandaţi de patronii lor.
Ei vor trebui să justifice,
în momentul'cererei carnetului, că au plătit toate dările către
Stat, judeţ şi comună, datorite pe şease luni cari preced
cererea.
93. Ministerul agriculturei,
industriei, comerţului şi domeniilor va numi, imediat după
publicarea prezentei legi, unul sau mai mulţi delegaţi ai
guvernului în fie-care comună unde va fi numărul necesar de
meseriaşi pentru constituire de corporaţiune.
Aceşti delegaţi vor convoca
înparte pe meseriaşii fie-cărei specialităţi, spre a se pronunţa
pentru formarea unei corporaţiuni şi a se constitui conform celor
prescrise prin prezenta lege.
PARTEA IV
Dispoziţiuni finale
94. Prin regulamente de
administraţiune publică se vor arăta toate măsurile şi
amănuntele necesare pentru aplicarea legei de faţă, precum şi
aceia cari vor avea să le execute.
95. În toate întreprinderile
sau furniturile Statului, judeţelor, comunelor şi ale celor-alte
autorităţi civile şi militare, cari nu trec peste 30. lei. Românii
vor fi preferiţi chiar dacă ofertele lor vor fi mai scumpe cu 5 %
decât a celor alţi concurenţi.
Societăţile de meseriaşi
români, constituite legalmente, vor fi admise a depune numai
jumătate din garanţia cerută la licitaţiile publice.
Întreprizătorii şi
societăţile prevăzute mai sus nu vor putea ceda întreprinderile
lor, altor persoane; în caz contrariu, ei perd de drept,chiar dela
încheierea contractului, avantagiile acordate prin cele două
aliniate de mai sus.
Se vor aplica aceste
dispoziţiuni şi în cazul când întreprinzătorii şi societăţile
vor servi de persoane interpuse.
Antreprenorii străini nu vor
fi primiţi la licitaţiuni de cât dacă vor fi dovedit că există
în ţara lor un drept de reciprocitate penru Români.
În caetele de sarcini de
lucruri publice sau de furnituri ale Statului, judeţelor, comunelor
şi celorlalte autorităţi civile şi militare, se va prevede clauza
că antreprenorul nu va putea întrebuinţa meseriaşi străini de
cât în proporţiunea fixată de administraţiune, după natura
lucrărilor şi regiunea unde ele se execută.
96. Toate actele făcute în
baza legei de faţă nu sunt supuse legei timbrului şi de
înregistrare. Se vor supune, printr'un regulament public, brevetele
de maeştri şi carnetele de lucrători la o taxă mică.
97. Camera de comerţ şi
industrie, pentru a exercita atribuţiunile ce i se dau prin prezenta
lege, va forma o secţiune deosebită. Ea se va compune în Bucureşti
din 12 membri, dintre cari şease vor fi delegaţi de Camera de
comerţ şi industrie, iar cei-alţi şease se vor alege de adunarea
comitetelor corporaţiunilor din Capitală.
În cele alte localităţi
secţia va fi compusă din şease membri, din cari trei delegaţi de
Camera de comerţ şi industrie şi trei aleşi de adunarea
comitetelor corporaţiunilor din circumscripţia corespondentă.
Delegaţii Camerei de comerţ
şi cei aleşi de comitetele corporaţiunilor vor funcţiona pe timp
de trei ani. (rezumat
wikipedia)
